Este adevărat că Uniunea Europeană interzice folosirea apei din fântânile gospodăriilor și că îi va amenda cu până la 10.000 de euro pe cei care nu respectă această interdicție? Nu, nu este adevărat, nu există nicio directivă sau regulament european care să impună astfel de restricții sau amenzi pentru cetățenii care-și folosesc propria sursă de apă.
Afirmația a apărut într-un videoclip publicat pe TikTok, pe 25 mai 2025, care nu mai este disponibil online, dar care a fost arhivat aici. Descrierea clipului este:
FÂNTÂNI INTERZISE DE U.E. Amenzi de 10.000 euro pt. folosirea fântâni începând din iunie 2025. UE interzice apa gratis din fântâni va trebui autorizație pt a folosi fântânile în scop agricol.
Așa arăta postarea pe TikTok la momentul redactării acestui material:
(Sursa: captură de ecran TikTok făcută vineri, 30 mai 2025, ora 13:16 EET)
Afirmațiile acestea au devenit repede virale pe TikTok. O serie de clipuri precum acesta și acesta (arhivate aici și aici) explică mai pe larg cum folosirea apei din fântânile proprii nu ar mai fi posibilă din cauza unei noi directive UE. În România, preponderent în medul rural, oamenii au din cele mai vechi timpuri fântâni săpate în gospodăriile proprii, o sursă de apă pentru care nu plătesc astăzi nimic. Din această cauză, oamenii s-au alarmat la cea mai mică posibilitate de a pierde sursa asta de apă potabilă sau d emulte ori modul de a uda grădinile.
Însă în contextul secetelor tot mai dese și al schimbărilor climatice, preocupările și reglementările Uniunii Europene sunt legate de folosirea responsabilă a apei în general, și nu de interzicerea accesului la sursele personale. Astfel, există trei directive relevante: Directiva-cadru privind apa (arhivată aici), Directiva privind apele subterane (arhivată aici) și Directiva privind apa potabilă (arhivată aici). Acestea stabilesc obiective generale pentru protejarea calității apei, prevenirea poluării și asigurarea accesului la apă sigură pentru consumul uman. Niciuna dintre ele nu interzice forarea, existența sau folosirea fântânilor private.
Mai mult, implementarea acestor obiective revine statelor membre UE, astfel că reglementările concrete privind folosirea fântânilor se stabilesc la nivel național. În România, spre exemplu, autoritățile competente -- cum ar fi Administrația Națională Apele Române, Ministerul Mediului sau direcțiile de sănătate publică (arhivate aici, aici și aici) -- pot solicita înregistrarea fântânilor, verificarea calității apei sau obținerea unor avize tehnice în anumite situații.
Au existat cazuri punctuale în care autoritățile locale sau județene au cerut înregistrarea fântânilor, însă măsurile nu au fost aplicate la nivel național și nu au o legătură directă cu vreo obligație impusă de Uniunea Europeană, ci cu sănătatea publică. Practic, în unele județe din România precum Iași (arhivat aici) a fost monitorizată calitatea apei consumate - și prin înregistrarea fântânilor - pentru a preveni poluarea apelor subterane sau pentru a avea o evidență clară a surselor de apă în contextul gestionării durabile a resurselor (arhivat aici).
În plus, legislația românească (arhivat aici) permite folosirea fântânilor de mică adâncime în gospodării fără autorizații, dar pentru captări mai adânci sau de capacitate mare sunt necesare avize speciale și înregistrări. Astfel, înregistrarea fântânilor la nivel local are ca scop monitorizarea calității apei potabile și evidența surselor, mai ales în cazul forajelor adânci, nu este o sancțiune de la Bruxelles.
În concluzie, nu există nicio interdicție europeană privind folosirea apei din fântâni, iar cetățenii nu riscă amenzi din partea UE pentru că utilizează aceste surse. Uniunea Europeană promovează, în schimb, protejarea durabilă a resurselor naturale și siguranța apei potabile (arhivat aici), lăsând în seama fiecărui stat membru decizia cu privire la reglementările locale.
