Este adevărat că politicianul de extremă-dreapta Călin Georgescu, candidatul care a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din România - anulate de Curtea Constituțională a României (CCR) în decembrie 2024 -, a fost arestat în mod abuziv și acuzat de crime împotriva umanității și genocid? Nu, nu este adevărat: Georgescu nu a fost arestat, ci dus la audieri de către procurori, iar acuzațiile formulate împotriva lui sunt instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, comunicarea de informații false, fals în declarații și promovarea/ inițierea unor organizații fasciste și antisemite.
Afirmația a apărut într-un videoclip - care nu mai este disponibil online, dar care este arhivat aici - publicat pe TikTok în 28 februarie 2025. În clip apare Alex Jones, un binecunoscut conspiraționist apropiat administrației Trump, care spune:
L-au acuzat pe Călin Georgescu de crime împotriva umanității, genocid, răsturnarea democrației prin faptul că a fost ales președinte, și toate acuzațiile stângiștilor: rasism, nazism, supremația albilor. Dacă îl căutați, el nu a fost niciodată caracterizat așa.
În încercarea de a-l portretiza pe Georgescu drept un candidat integru, Jones adaugă:
E un fost diplomat de top de la ONU, fost economist șef la Clubul de la Roma - un think tank globalist. A plecat acum 15 ani de la ei și, de atunci, le expune acțiunile. Îl urmăresc pe acest tip de cel puțin 10 ani, e foarte deștept.
Așa arăta postarea pe TikTok la momentul redactării acestui material:
(Sursa: captură de ecran TikTok făcută marți, 4 martie 2025, la ora 14:57 EET)
În 26 februarie 2025, Călin Georgescu a fost oprit în trafic de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) și dus la audieri la sediul parchetului. În imaginile surprise de la fața locului, se aude cum un procuror de caz îl informează pe Georgescu că pe numele său a fost emis "un mandat de aducere", nu de arestare. El a mers apoi la parchet și a petrecut câteva ore fiind audiat de procurori, în vreme ce soția, cunoscuți de-ai săi și câteva sute de susținători s-au adunat în fața instituției (arhivat aici). Aceștia au scandat "Justiţie, nu corupţie", "Libertate", "Jos Guvernul" și au avut pancarte cu mesaje ca "Opriţi dictatura" și "Călin Georgescu preşedinte".
Sursa: captură de ecran YouTube a contului Euronews România, făcută în 4 martie 2025, ora 16:00 EET)
După cinci-șase ore de audieri, Călin Georgescu a părăsit sediul parchetului spunând presei că el luptă pentru libertate și democrație, și făcând un gest cu mâna care a fost interpretat de experți, inclusiv o cercetătoare a Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel" (INSHR-EW), ca fiind un "salut nazist". (arhivat aici)
El a fost lăsat în libertate sub control judiciar, ceea ce înseamnă că nu va putea să părăsească țara pe o perioadă de 60 de zile fără acordul autorităților judiciare și nu va putea posta pe reţelele de socializare conţinut cu caracter legionar, fascist, antisemit, rasist sau xenofob. (arhivat aici)
Acuzațiile formulate de procurori împotriva lui sunt (arhivat aici): instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale; diseminarea de informații false; fals în declarații; iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist ori xenofob; promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi promovarea, în public, de idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe; iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter antisemit. Faptul că Georgescu este acuzat de promovarea unor persoane vinovate de genocid contra umanităţii şi de crime de război nu înseamnă că el însuși este acuzat de genocid sau crime de război. Georgescu este însă un cunoscut simpatizant al legionarismului, lucru la care procurorii fac referire în capetele de acuzare aduse acestuia (arhivat aici).
În aceeași zi în care Georgescu a fost audiat, procurorii au făcut 47 de percheziții în mai multe județe din țară și au cerut arestarea preventivă a 21 persoane (dintre care trei nu au fost găsite - arhivat aici) pentru tentativă la infracțiunea de acțiuni contra ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, operațiuni ilegale cu articole pirotehnice și instigare publică. Aceștia sunt Horațiu Potra, rezervist al Legiunii Străine Franceze și alți mercenari români, care au fost prinși de autorități în timp ce încercau să organizeze o operațiune violentă în Capitală în 8 decembrie 2024, în sprijinul lui Călin Georgescu, la două zile după anularea alegerilor prezidențiale în România. Poliția a găsit atunci asupra lor materiale pirotehnice periculoase și arme de foc (arhivat aici). De asemenea, procurorii au notat că Potra i-ar fi dat lui Georgescu o mașină Mercedes în cursul anului 2024 și că acesta are strânse legături cu Moscova.
Coordonarea grupului său de mercenari și desfășurarea acțiunilor violente în fața Curții Constituționale trebuie analizate nu doar ca un act de protest, ci ca o amenințare directă la adresa securității naționale, orchestrată de un lider cu resurse, experiență și rețele de sprijin capabile să genereze haos și instabilitate. În aceste condiții, actiunile organizate pentru data de 8.12.2024, orele 12:00, ca urmare a deciziei Curții Constituționale, nu pot fi privit ca un simplu protest, ci ca o acțiune de război hibrid, de natura să slăbească structura de putere a statului - au notat procurorii în rechizitoriul obținut de G4Media.
Ancheta este în curs, iar Georgescu și ceilalți inculpați sunt considerați nevinovați până la proba contrarie.
Georgescu a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din România în 24 noiembrie 2024. Scrutinul a fost anulat înainte de turul doi, în 6 decembrie 2024, de Curtea Constituțională, din motive de publicitate politică nedeclarată și manipularea votului de către Călin Georgescu (arhivat aici). Pe 9 martie 2025, Biroul Electoral Central (BEC) i-a interzis lui Georgescu să candideze la noile tururi al alegerilor prezidențiale, programate pentru mai 2025. Decizia a fost apoi confirmată de Curtea Constituțională, care a respins recursul lui Georgescu împotriva sentinței, devenind definitivă (arhivate aici, aici și aici).
Lead Stories România a arătat că Georgescu nu a fost niciodată un "diplomat de top al ONU", lucru despre care a mințit în CV-ul său și că este un candidat pro-rus.
