Cum lucrăm | Lead Stories

Cum găsim afirmații și povești pe care să le verificăm

Lead Stories caută afirmații și povești de verificat folosind diverse instrumente și metode. Iată-le pe cele mai importante:

• Propriul nostru motor patentat Trendolizer™

• Google Trends

• Sistemul Meta pentru verificatorii de informații

• Sistemul ByteDance pentru verificatorii de informații și căutările directe pe TikTok

• X Community Notes

• Ponturi de la cititori

Trendolizer

Lead Stories a creat motorul Trendolizer™ cu scopul de a monitoriza internetul și a căuta conținut nou popular. Poate măsura rata de engagement (aprecieri, vizualizări, comentarii, retweet-uri etc.) a link-urilor, imaginilor și videclipurilor care apar pe diverse platforme (Facebook, X, YouTube, TikTok) și ne oferă o imagine de ansamblu a ce devine viral în prezent.

(captură de ecran din panoul de control Trendolizer™)

Folosim Trendolizer ca să monitorizăm internetul pentru conținut viral în general, dar și ca să ne uităm la conținut trending de pe anumite site-uri care au mai publicat informații false în trecut, precum și la conținut viral compatibil cu cuvinte și fraze cheie asociate cu narațiuni false sau teorii ale conspirației.

Google Trends

Folosim Google Trends zilnic ca să verificăm ce căutări legate de fraze specifice fact-checkingului („fake news", „fact check" etc.) sunt populare pe Google. Aceasta arată de obicei că oamenii caută răspunsuri despre o anumită poveste pentru că au dubii în legătură cu veridicitatea ei.

Sistemul Meta pentru fact-checkeri

Lead Stories e parte din parteneriatul Meta cu verificatori externi de informații, motiv pentru care, în anumite țări, avem acces la liste de conținut marcat ca potențială dezinformare (printr-un instrument personalizat pentru verificatori de informații furnizat de Meta). A se nota că Lead Stories are libertatea de a alege elemente din aceste liste sau a le ignora, Meta nu ne spune ce povești ar trebui să verificăm.

Sistemul ByteDance pentru fact-checkeri și căutări directe pe TikTok

Lead Stories face parte din parteneriatul ByteDance cu verificatori externi de informații motiv pentru care, în anumite țări, avem acces la liste de conținut marcat ca potențială dezinformare (printr-un instrument personalizat pentru verificatori de informații furnizat de ByteDance). A se nota că Lead Stories are libertatea de a alege elemente din aceste liste sau a le ignora, ByteDance nu ne spune ce povești ar trebui să verificăm. De asemenea, efectuăm căutări directe pe TikTok cu trimitere la evenimentele curente și subiectele predispuse la dezinformare, pentru a găsi dezinformare virală și a verifica faptele.

X Community Notes

Câțiva membri ai echipei noastre fac parte din programul X Community Notes, unde utilizatorii X pot adăuga adnotări cu context la postări, care pot deveni sau nu vizibile după ce suficienți utilizatori le votează. Uneori folosim șirul de note care așteaptă voturile pozitive, pentru a obține un pont timpuriu despre o dezinformare recentă.

Ponturi de la cititori

Cititorii ne pot contacta oricând prin pagina de Contact dacă au un pont despre o poveste online care poate fi falsă sau dăunătoare. În practică, primim foarte puține astfel de ponturi, dar ne-ar plăcea să primim mai multe.

Cum selectăm afirmațiile și poveștile pe care le verificăm

Într-o zi obișnuită căutăm cele mai populare povești/ videoclipuri/ postări etc. cu aceste unelte și le alegem pe cele care întrunesc următoarele criterii:

• Conțin o afirmație care poate fi verificată (e.g. nu opinii pure, predicții, declarații vagi sau profeții). A se nota că includem afirmații care teoretic ar putea fi verificate dacă ar exista acces la dovezile sau martorii potriviți, dar pentru care, în practică, acest lucru e foarte greu sau imposibil (replici din întâlniri cu ușile închise, informații din surse de interior etc.)

• Sunt dăunătoare pentru cineva. Interpretăm „dăunător" destul de larg, poate include orice implică un risc de: impact negativ asupra sănătății, daună reputațională, decizii politice bazate pe informații incorecte, minimizarea sau exagerarea unor probleme reale, impact emoțional asupra unor povești fictive prezentate drept reale, escroci care profită din diseminarea de informații false, pierderi financiare, înțelegerea distorsionată a evenimentelor de actualitate, învinovățirea cuiva în mod greșit pentru anumite lucruri, folosirea de dovezi false pentru susținerea unor teorii mai mari ale conspirației etc.

• Sunt sau pot deveni virale sau conțin o afirmație care a devenit virală în trecut. A se nota că nu folosim praguri numerice fixe (e.g. trebuie să aibă mai mult de x sau 7 vizualizări), tindem să ne uităm mai degrabă la poziționarea lor relativă (e.g. „acesta este cel mai vizualizat videoclip despre o anumită conspirație" sau „aceasta e cea mai populară căutare pe Google de azi legată de fact-checking"), iar uneori ne uităm și la numărul de locuri în care afirmația apare (sute de tweet-uri cu aceeași imagine sau un singur tweet cu o imagine cu sute de repostări sunt ambele motive valide pentru a căuta mai multe despre imaginea respectivă). Ca să ne dăm seama ce elemente au potențialul de a deveni virale ne uităm la creșteri bruște de engagement pe termen scurt și la dimensiunea audienței sursei care face sau diseminează afirmația (o pagină de Instagram cu un milion de urmăritori vs. un blog obscur citit de aproape nimeni).

• Sunt relevante pentru sau afectează publicul website-ului pe care publicăm materialele de fact checking. În general, vom lăsa farsele, dezinformările despre politică și cele nocive care devin virale în alte țări în grija fact-checkerilor din acele țări, cu excepția cazului în care există un unghi local sau dacă aceleași afirmații se răspândesc și în țările abordate de unul dintre site-urile noastre.

Prioritizăm, în general, poveștile legate de evenimente actuale și afirmații nou apărute, dar ne ocupăm uneori și de afirmații mai vechi, în special dacă au tendința de a reveni periodic în spațiul public (cum ar fi articole false vechi care sunt re-postate des pe site-uri noi de către spammeri motivați financiar sau citate false atribuite unui politician care apar de fiecare dată când persoana apare în știri).

Nu luăm în considerare înclinații politice când alegem ce verificăm. Verificăm afirmații care dăunează (sau beneficiază) persoanelor, cauzelor și grupurilor din tot spectrul politic.

Verificăm uneori afirmații care provin din site-uri de satiră sau care sunt satirice la origine, dar numai în cazurile în care pare că numere semnificative de oameni cred că sunt reale. Poți vedea aici politica noastră despre satiră.

Ponturile de la cititori sunt judecate după aceleași criterii ca cele de mai sus: dacă primim afirmații care nu pot fi verificate, nu sunt dăunătoare sau foarte răspândite, sunt șanse foarte mici să le urmărim. În schimb, o poveste concretă, dăunătoare și virală ne va atrage atenția.

Unul dintre scopurile verificării noastre de informații este acela de a ajuta să oprim sau să reducem răspândirea de informații false populare. Asta înseamnă că rareori vom publica verificări de informații care arată că ceva este adevărat: dacă adevărul devine viral de unul singur, ne bucurăm să-l lăsăm în pace.

Cum verificăm afirmații și povești

Metodologia

Fiecare afirmație e diferită și nu toate necesită aceeași abordare. În general, încercăm mai întâi să reformulăm afirmația sub formă de întrebare („Este adevărat că X?"), după care scopul nostru este să oferim un răspuns la acea întrebare, împreună cu motivul și dovezile disponibile.

Există întrebări pe care le punem de obicei și la care încercăm să răspundem pentru a putea spune dacă o afirmație este adevărată sau nu (deși nu toate se pot aplica în orice situație):

• De unde a venit inițial afirmația și există dovezi pentru acea origine? Dacă ceva a apărut pentru prima dată într-un cadru fictiv sau într-un articol satiric, e destul de puțin probabil să fie adevărat. În unele cazuri, din păcate, nu e posibil să găsim sursa originală.

• Dacă sursa e cunoscută: ce dovezi citează aceasta și susțin aceste dovezi afirmația respectivă? (Dacă un articol spune „Un studiu nou spune X", chiar spune acest studiu X?)

• Există inconsecvențe sau salturi logice și presupuneri nejustificate cu privire la dovezile din afirmație? ("Persoana X a fost văzută o dată cu persoana Y și există o fotografie în acest sens, asta trebuie să însemne că amândoi sunt implicați într-o schemă elaborată!")

• Există explicații alternative pentru dovezi? („Persoana X o aresta pe persoana Y în fotografie", „Fotografia a fost manipulată digital", „Fotografia nu arată, de fapt, persoana X sau Y" etc.)

• Dacă o sursă pretinde că deține informații din interior sau confidențiale, este probabil/ posibil să le aibă? („Ar avea acces un tip oarecare de pe internet la informații secrete clasificate de la CIA? Dacă da: cum și de ce o astfel de breșă de securitate nu e povestea mai mare aici?")

• Provin dovezile din surse științifice reputate sau oficiale de încredere (sau sunt disponibile astfel de dovezi)? De obicei, căutăm statistici oficiale cu o metodologie cunoscută care au fost colectate pe perioade mai lungi de timp și articole științifice peer-reviewed despre studii dublu-orb cu eșantioane de dimensiuni mari. Pre-printurile, studiile nerevizuite, comunicatele de presă care nu trimit spre studiul complet, rezultate ale sondajelor, studiile cu eșantioane foarte mici, publicațiile de la grupuri cu interese speciale etc. au mult mai puțină valoare ca dovezi sau sprijin pentru o afirmație.

• Pot fi contactate pentru comentarii persoanele care fac afirmații în poveste sau care sunt menționate în afirmațiile respective? Din păcate, acest lucru nu e întotdeauna posibil: s-ar putea să nu existe informații de contact, ar putea folosi un pseudonim sau ar putea fi greu accesibile. Pot exista și cazuri în care există probleme de siguranță sau alte preocupări legitime care împiedică o încercare de contact. Cu excepția acestor situații, vom încerca dacă este important pentru a verifica credibilitatea unei afirmații. Dacă nu primim niciun răspuns într-un interval de timp rezonabil și dacă am obținut dovezi suficiente prin alte surse, ne rezervăm dreptul de a publica oricum materialul, lăsând opțiunea deschisă de a include răspunsul mai târziu.
  

• Există experți sau surse locale care pot confirma sau infirma afirmația? Când cităm experți sau surse, îi preferăm pe cei cu afilieri și calificări transparente și preferăm nu doar să îi credem pe cuvânt, ci să căutăm dovezi suplimentare verificabile acolo unde este posibil.

• Analiza tehnică a sursei și/ sau a dovezilor arată urme de falsificare, editare sau manipulare?

• Se potrivește afirmația sau dovada cu înregistrarea? („Chiar apare citatul ăsta în acest interviu înregistrat?", „A fost într-adevăr această fotografie făcută la data X în locația Y?")

• Amestecă afirmația lucrurile sau provoacă confuzie, intenționată sau nu? (Se poate spune despre aproape orice judecător, polițist sau gardian de închisoare din lume că ar fi avut „asocieri cu criminali cunoscuți" și despre aproape orice pompier că „a fost la locul unui incendiu suspect purtând un topor", dar asta nu înseamnă că sunt răi sau că se întâmpla ceva nefast.)

• Putem găsi dovezi din surse primare (de preferință mai multe, unde este posibil/ relevant)? De ex. în loc de un articol despre un document sau un interviu publicat cu o persoană, preferăm să avem documentul în sine sau să obținem comentarii direct de la persoana respectivă, acolo unde este posibil.

• Toate materialele noastre sunt revizuite de cel puțin trei persoane înainte de publicare (reporterul și cel puțin doi editori).

Scopul nostru este de a servi cititorii publicând cât mai repede un articol care să dovedească sau să infirme în mod fiabil o afirmație. Aceasta înseamnă că, de obicei, publicăm de îndată ce am strâns destule informații pentru a trage concluzia cu încredere, dar uneori continuăm să actualizăm povestea în timp ce strângem și mai multe dovezi justificative sau când sursele ne răspund (mai mulți experți/ surse apelează înapoi, primim răspuns la solicitările legate de liberul acces la informații de stat etc.).

În cazul (din fericire, rar) în care evaluarea noastră inițială a fost greșită sau când dovezile mai noi necesită modificări ale concluziei, vom actualiza povestea în conformitate cu Politica noastră de erate.

A se nota că în unele cazuri este imposibil să dovedim sau să demontăm o afirmație, pur și simplu pentru că nu sunt disponibile dovezi bune. În astfel de cazuri, vom sublinia că nu există dovezi pe care le-am putea găsi pentru sau împotriva afirmației și că persoana sau site-ul care a făcut afirmația inițială o face fără să ofere vreo dovadă. Vom explica și cum și unde am căutat dovezi.

Titluri, legenda imaginii principale, structura articolului și scara noastră de evaluare (sau lipsa ei)

Toate articolele noastre urmează, în general, aceeași structură pentru a permite o analiză ușoară și pentru a evita răspândirea accidentală a informațiilor false.

Știm că mulți oameni vor vedea titlurile noastre și imaginile principale doar în rețelele sociale și că marea majoritate a oamenilor care văd o postare în social media nu vor da click ca să citească articolul complet. Dintre cei care o fac, mulți citesc doar primul paragraf.

Prin urmare, ne propunem să punem cât mai multe informații în titlu, imaginea principală (thumbnail) și primul paragraf.

Titlu

Încercăm în general să rămânem cât mai aproape de titlul articolului sau al videoclipului original sau de textul din meme-ul, tweetul sau captura de ecran pe care le verificăm, dar cu adăugarea cuvintelor „Fact Check:" și a unui cuvânt cu majuscule pentru a nega sensul (când titlul sau afirmația originală nu este adevărată).

De exemplu: „Acesta este un măr" devine „Fact Check: acesta NU este un măr".

Dacă titlul original nu conține de fapt afirmația principală verificată de articolul nostru, e posibil să alegem să punem mai degrabă afirmația în titlu, decât să rămânem prea aproape de titlul original. De exemplu, dacă titlul inițial este „Lumea e șocată de persoana X" și articolul vorbește despre ceva ce X nu a făcut de fapt, titlul nostru ar fi „Fact Check: X NU a făcut Y" în loc de „Fact Check: Lumea NU e șocată de persoana X".

Reține că, de asemenea, nu negăm din reflex fiecare titlu sau afirmație, pentru că demonstrarea contrarului este uneori la fel de imposibilă sau titlul negat are un înțeles diferit față de ce intenționăm să spunem. Dacă afirmația este „X l-a omorât pe Y" și pur și simplu nu există nicio dovadă că X a făcut-o sau nu, nu ar fi corect să spunem „X NU l-a omorât pe Y". În astfel de cazuri am spune ceva de genul „NU există dovezi că X l-a omorât pe Y".

Iar când un titlu spune „X provoacă Y conform oamenilor de știință" și se dovedește că oamenii de știință nu au spus de fapt asta, titlul nostru ar fi probabil „Oamenii de știință NU au spus că X provoacă Y", mai degrabă decât „X NU provoacă Y conform oamenilor de știință".

Uneori ar putea fi necesare mai multe negații pentru a explica pe deplin ce se întâmplă: „Fact Check: X NU a fost arestat pentru că a făcut Y" ar implica totuși că X a făcut Y (dar a scăpat cu asta), așa că, dacă X e nevinovat, titlul ar fi „ Fact Check: X NU a fost arestat; NU a făcut Y".

Scopul titlurilor noastre este de a le spune imediat cititorilor concluzia verificării de informații, astfel încât, chiar dacă nu citesc restul articolului, să nu fi fost expuși la informații false sau înșelătoare. Acesta este și motivul pentru care nu folosim întrebări în titlu. Dacă cineva vede doar „Fact Check: X l-a ucis pe Y?" s-ar putea să-i rămână în minte că poate X a fost cu adevărat ucigașul lui Y sau că acest lucru e pus la îndoială.

Legenda din imaginea principală

Toate poveștile noastre conțin o captură de ecran a postării/ articolului/ site-ului/ tweetului/ videoclipului original care a făcut afirmația (sau cel puțin un exemplu reprezentativ al acesteia). Această captură de ecran va avea suprapusă o legendă, un text care poate conține maximum 14 caractere. Această imagine subtitrată este și imaginea în miniatură (thumbnailul) atunci când articolele noastre sunt distribuite în rețelele sociale.

Din primăvara lui 2020, le cerem scriitorilor noștri să nu mai pună un rezumat al concluziei verificării faptelor în legendă, deoarece informațiile respective ar trebui să fie deja în titlu. Deci nu ar trebui să vedeți astfel de legende în articolele recente:

• Fals

• Derutant

• Neadevărat

• Farsă

etc.

În schimb, le cerem scriitorilor noștri să concentreze și să rezume motivul concluziei în legendă, în unul până la trei cuvinte.

De ce există o problemă cu afirmația? De ce X NU este Y?

Câteva exemple bune de descrieri de thumbnail sunt:

• „Numere vechi"

• „Photoshop"

• „Informații lipsă"

• „Încă în viață"

• „Înșelătorie"

• „Doar o glumă"

• „Videoclip încetinit"

etc.

Iată un exemplu de o postare ipotetică cu titlul „Fact Check: acesta NU este un măr":

[image]

De ce acesta nu este un măr? Pentru că este o banană!

De ce acesta nu este un măr? Pentru că este o banană!

Structura articolelor

Toate articolele noastre au aceeași structură de bază:

• Un titlu care începe cu „Fact Check:" și care conține imediat concluzia verificării faptelor („X NU a făcut Y").

• Paragraf introductiv care începe cu afirmația sub formă de întrebare, urmată direct de răspuns și un rezumat în două sau trei propoziții al motivului pentru răspunsul respectiv. ("A făcut X persoana Y? Nu, nu este adevărat. Videoclipul arată că Y era într-un alt loc când s-a întâmplat X, iar poliția locală a confirmat acest lucru.")

• Un link spre cea mai veche versiune a afirmației sau un exemplu reprezentativ de postare care face afirmația, urmat de un scurt fragment sau o captură de ecran. (Afirmația a apărut într-un articol pe site-ul X, publicat la data Y, intitulat Z. Povestea a început cu...")

• Verificarea detaliată a faptelor, cu toate dovezile și motivele. Scopul nostru este să oferim link-uri către toate informațiile relevante, astfel încât cititorii să poată reproduce singuri verificarea faptelor („Iată un videoclip de securitate încorporat... Surse din poliție spun... Am vorbit cu...").

• Dacă verificarea faptelor se referă la o afirmație de pe un site sau o pagină pe care am verificat-o în mod repetat în trecut sau un subiect despre care am scris înainte, este posibil să includem și mai multe informații despre aceasta și link-uri către verificări anterioare („Am scris despre unsitechiardeincrederedelocfals.com înainte, e deținut de spammeri care...").

Există și câteva principii cheie la care le cerem scriitorilor noștri să adere:

• Oferim întotdeauna link-uri către povestea sau sursa originală, astfel încât cititorii să poată verifica că redăm corect ce se spune acolo.

• Toate link-urile spre informații care sunt importante pentru confirmarea sau infirmarea afirmației ar trebui să fie arhivate pe archive.org (sau alte site-uri de arhivare), iar link-urile de arhivă ar trebui să fie adăugate în articol. E.g. dacă o poveste are un link către un raport, trimiterea ar trebui să fie făcută astfel: „așa cum puteți citi în acest raport (arhivat aici)".

• Ne rezumăm la faptele care sunt importante pentru confirmarea sau infirmarea afirmației și evităm să oferim prea multe informații de fundal care nu sunt relevante, în special în probleme puternic partizane sau care ridică probleme legate de dreptul la viață privată.
  • Când verificăm dacă o statistică din dezbaterea privind controlul armelor (sau întreruperea sarcinii sau energia nucleară sau orice subiect controversat) este într-adevăr x% sau nu, nu e nevoie să includem citate de la oameni sau grupuri care spun de ce este asta un lucru bun sau rău, sau cât de mult ar trebui să fie sau cât de mult a fost din punct de vedere istoric. Oamenii care vor să știe dacă ceva e bun sau rău pot citi despre asta pe alte site-uri sau în secțiunile de opinie. Cei care vor să afle cele mai recente știri sau istoricul complet despre un subiect pot consulta Google News sau Wikipedia. Site-ul nostru este pentru cei care vor doar să știe dacă ceva e adevărat sau nu.
  • Atunci când o sesizare implică informații sensibile din punct de vedere al confidențialității (nume, fotografii, informații de contact...), în special despre minori, aveți grijă să includeți numai informații care sunt necesare pentru a dovedi sau infirma veridicitatea sesizării și să eliminați informațiile sensibile și confidențiale ce nu sunt relevante.

Nu există o scară de evaluare standardizată

Lead Stories nu folosește o scară de evaluare standardizată sau un punctaj pentru a nota afirmațiile pe site-ul nostru. Când investigăm o afirmație falsă sau înșelătoare, pur și simplu ne propunem să explicăm ce anume e în neregulă cu ea și de ce. Ar fi o sursă de confuzie să încercăm să adăugăm și un scor, o evaluare, un număr sau o descriere standardizată pentru a spune exact cât de greșit este. Care este diferența dintre „pe jumătate greșit", „parțial real" sau „mixt"? O afirmație care este 72% falsă e într-adevăr mult mai rea decât una care e 28% adevărată? Cinci „puncte de adevăr" sunt cu adevărat mai bune decât patru? Și ce înseamnă acea diferență de un punct?

Cei mai mulți cititori nu sunt interesați sau nu au timp să-și facă griji cu privire la astfel de distincții.

Vor doar să știe dacă povestea pe care au văzut-o online e adevărată sau nu. Așa că facem tot posibilul să le spunem.