Este adevărat că, în prima lui zi ca președinte ales al României, Nicușor Dan a semnat două legi, ambele axate pe pregătirea țării pentru război? Nu, nu este adevărat: a doua zi după alegeri, Nicușor Dan nu era încă președinte învestit și nu avea puterea să promulge legi.
Afirmația a apărut într-un videoclip (arhivat aici) publicat pe TikTok în 21 mai 2025, cu descrierea "Oare când veți deschide ochii ? Când veți înțelege ca peste 5m au dorit doar binele și numai binele României și a noastră a tuturor ?". Vorbitorul din clip spune:
Ce a făcut noul președinte în prima zi? A semnat două legi, ambele axate pe pregătirea pentru război.
Așa arăta postarea pe TikTok la momentul redactării acestui material:
(Sursa: captură de ecran TikTok făcută miercuri, 28 mai 2025, la ora 16:24 EET)
Nicușor Dan a devenit președintele ales al României în urma rezultatului alegerilor din 18 mai 2025 (arhivat aici), însă acesta nu și-a început oficial mandatul atunci. În conformitate cu Constituția, rezultatul alegerilor prezidențiale trebuie mai întâi confirmat de Curtea Constituțională, iar apoi președintele ales trebuie să depună jurământ în fața membrilor Parlamentului (arhivat aici). Președintele Dan și-a început mandatul pe 26 mai 2025, după ce, ca un ultim pas în proces, președintele interimar Ilie Bolojan i-a predat mandatul.
Prima etapă în acest proces a fost validarea alegerilor de către Curtea Constituțională a României, ceea ce s-a întâmplat în 22 mai, prin Hotărârea 44/ 22.05.2025, la o zi după postarea clipului pe TikTok (arhivat aici). În acea etapă, Nicușor Dan nu avea cum să promulge legi și nici Parlamentul nu a emis legi privind pregătirea pentru război.
Ulterior, în 26 mai 2025, Nicușor Dan a depus jurământul de învestitură în fața Parlamentului (arhivat aici). A urmat o ceremonie de predare a mandatului la Palatul Cotroceni, în aceeași zi, unde a fost întâmpinat de președintele interimar Ilie Bolojan (arhivat aici).
Nici atunci, președintele Nicușor Dan nu a promulgat legi privind pregătirea pentru război. În discursul său la ceremonia de învestire, Dan a identificat principalele domenii în care România are nevoie de reforme, începând cu economia și sistemul de sănătate. În ceea ce privește politica externă, acesta a spus:
(...) este nevoie de consolidarea relațiilor transatlantice, Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, participarea noastră la NATO și participarea la dialogul dintre Uniunea Europeană și NATO, participarea la arhitectura europeană de apărare autonomă, reducerea dependențelor critice în ceea ce privește energia, tehnologia și lanțurile de aprovizionare, consolidarea sistemului de apărare în fața războiului hibrid, mărirea treptată a procentului din PIB pentru Apărare, în acord cu partenerii noștri, participarea activă a României în procesul de decizie la nivelul Uniunii Europene.
În plus, în România, președintele nu emite legi (arhivat aici). Parlamentul este puterea legislativă care poate adopta legi constituționale, ordinare și organice (cele din urmă fiind legi speciale care reglementează domenii fundamentale ale statului precum organizarea instituțiilor, justiția, drepturile cetățenești și care se adoptă cu o majoritate mai mare decât legile obișnuite). Președintele promulgă apoi legile sau cere reexaminarea acestora - mecanism pe care îl poate activa o singură dată pentru fiecare lege, conform articolului 77 din Constituție (arhivat aici). Dacă Curtea Constituțională decide că o lege este constituțională, președintele este obligat să o promulge. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a avertizat, în 22 și 23 mai 2025, asupra unor noi valuri de dezinformare cu privire la presupuse pregătiri ale României de a se alătura războiului din Ucraina (arhivate aici și aici). Ministerul a negat că au loc astfel de pregătiri.
