Este adevărat că Guvernul Bolojan alocă peste 1 miliard de Euro sub formă de ajutoare sociale pentru corporații, bani proveniți din taxele românilor? Nu, nu este adevărat: prin OUG 8/2026, Ministerul Finanțelor a instituit o schemă de ajutor de stat de peste 1 miliard de Euro, destinată investițiilor dovedite în producție internă, nu o schemă de asistență socială pentru companii cu conexiuni politice.
Afirmația a apărut într-un video publicat pe TikTok pe 8 mai 2026, arhivat aici.
În clip, prezentatorul spune:
Mulțumim, Bolojan, că iei de la săraci și dai la bogați. 1 miliard de Euro ajutor pentru magnați, din partea guvernului, prin Ordonanța de Urgență 8/2026.
Acesta a mai adăugat:
Statul execută un transfer istoric - peste 1 miliard de Euro către corporații. Ministerul Finanțelor a aprobat această asistență socială pentru bogați(...). Companiile cu lobby puternic încasează garanții și credite fiscale. (...) Fondurile n-au venit din neant, ci din taxele și impozitele majorate recent.
Așa arăta postarea pe TikTok, la momentul redactării acestui material:
(Sursa: captură de ecran făcută de Lead Stories la postarea https://www.tiktok.com/@unumihai/video/7637503052596989206)
Ministerul Finanțelor a propus o schemă de ajutor de stat în valoare totală de aproximativ 5,3 miliarde de Lei (circa 1,05 miliarde de Euro), operaționalizată prin OUG 8/2026 (arhivat aici) și menită să finanțeze și să motiveze investiții în capacități de producție. Astfel că nu este vorba despre fonduri pentru consum acordate unor companii cu conexiuni politice, fără raportări sau fără urmărirea progresului, ci este un mecanism de ajutor de stat condiționat, bazat pe o serie de criterii. Inițiativa vizează consolidarea industriei prelucrătoare prin finanțarea investițiilor în sectoare economice care înregistrează un volum ridicat de importuri. Programul are un calendar de implementare până în 2032 pentru emiterea acordurilor de finanțare și până în 2036 pentru plăți (arhivat aici).
Finanțarea este condiționată de realizarea unei investiții inițiale de minimum 50 de milioane de Lei în unități de producție noi, cu cerințe de financiare și operaționale stricte atât pentru companiile existente, cât și pentru start-up-uri (arhivat aici). Proiectele sunt ierarhizate printr-un sistem de punctaj care prioritizează reducerea dependenței de importuri, digitalizarea, aprovizionarea din spațiul economic european și localizarea investițiilor în regiuni defavorizate - condiții incompatibile cu ideea unor „cadouri" acordate companiilor influente.
Contextul mai larg al OUG 8/2026 este la fel de relevant. Guvernul a adoptat această ordonanță în contextul urgenței de a ușura absorbția fondurilor europene din PNRR, deoarece investițiile și reformele asumate de România în fața Comisiei Europene trebuie finalizate până la 31 august 2026 (arhivat aici). În plus, Ministerul Finanțelor a propus și un mecanism de finanțare temporară (arhivat aici) prin împrumuturi fără dobândă acordate autorităților locale, utilizând temporar sumele disponibile din componenta de împrumut a PNRR, fără a atrage resurse suplimentare de pe piețele financiare și fără costuri pentru autoritățile locale beneficiare. Beneficiarii direcți ai acestor măsuri sunt, în fapt, primăriile și comunitățile locale - nu corporațiile.
Fostul premier Ilie Bolojan a declarat, recent, că prioritatea este ca statul să nu piardă bani europeni (arhivat aici), cel puțin din componenta de grant, și că mecanismele propuse urmăresc să creeze instrumente suplimentare pentru a ușura absorbția acestor fonduri.
