Este adevărat că Pactul UE privind migrația și azilul va permite intrarea în România doar pe baza unei declarații și că străinilor li se va acorda cetățenia mai repede? Nu, nu este adevărat: pactul reglementează doar procedurile de azil și returnare, nu acordă cetățenie și nici nu modifică regulile stricte de naturalizare din România.
Afirmația a apărut într-un video (arhivat aici), publicat pe TikTok, pe 29 august 2025. Descrierea clipului conține următoarea întrebare:
Chiar nu vă interesează că vor aduce sute de mii de azilanți în România? (...). Pot aduce și pe simpla declarație că sunt ei, și voi stați și dormiți și nu vreți să faceți nimic.
Utilizatoarea a mai adăugat:
V-ați gândit un pic la consecințe? Au modificat și legea cetățeniei să le dea la ăștia cetățenie în ritm rapid. Înseamnă distrugerea totală a României. Chiar nu vă doare de țara asta?
Așa arăta postarea pe TikTok la momentul redactării acestui material:
(Sursa: captură de ecran TikTok făcută vineri, 8 septembrie 2025, la ora 08:35 EET)
Pactul european privind migrația și azilul (arhivat aici) - adoptat de Consiliul și Parlamentul European și intrat în vigoare la 11 iunie 2024, cu aplicare din 2026 - stabilește proceduri comune la frontierele externe ale Uniunii. Documentul prevede mecanisme de verificări de siguranță și sănătate, analizarea cererilor de azil și proceduri de reutrnare, precum și un mecanism de solidaritate între statele membre. Nicio prevedere din acest pachet legislativ nu se referă la acordarea cetățeniei și nu modifică legislațiile naționale în materie de naturalizare.
În România, regulile privind cetățenia sunt reglementate de Legea nr. 21/1991 (arhivat aici) și nu se schimbă prin Pactul european. Potrivit legii, un străin poate solicita cetățenia română doar după o perioadă îndelungată de ședere legală în țară (arhivat aici): minimum opt ani de rezidență permanentă, respectiv cinci ani dacă persoana este căsătorită cu un cetățean român. În plus, solicitantul trebuie să dovedească un comportament decent, să-și câștige legal existența, să cunoască limba română și elemente de cultură și civilizație românească, precum și Constituția și imnul României. Procesul presupune un interviu și depunerea jurământului de credință față de România.
Decizia finală de acordare a cetățeniei aparține Autorității Naționale pentru Cetățenie (arhivat aici), prin ordin al președintelui acestei instituții, emis după analiza unei comisii de specialitate. Acest ordin poate fi contestat în instanță, ceea ce arată că acordarea cetățeniei implică un mecanism riguros, departe de a fi rapid, sau doar bazat pe o declarație.
Totodată, nici procedurile de azil nu funcționează în maniera prezentată în afirmația analizată. În România, fiecare cerere de azil este evaluată individual de Oficiul Român pentru Imigrări, prin interviuri și verificări, conform Legii nr. 122/2006 (arhivat aici). Nu există un mecanism prin care cineva să obțină azil doar prin declararea intenției.
Mai mult, condițiile de dobândire sau pierdere a cetățeniei naționale sunt competența fiecărui stat și nu pot fi impuse sau modificate prin legislație europeană comună (arhivat aici).
Prin urmare, Pactul privind migrația și azilul este un acord european de gestionare a azilului, aplicat în toate statele UE. Acesta nu modifică procesul de acordare a cetățeniei române, nu introduce proceduri accelerate și nici nu creează un drept automat de naturalizare pentru solicitanții de azil. România continuă să aplice aceleași reguli prevăzute de lege.
