Este adevărat că, de la începutul lunii octombrie, toate intrările și ieșirile de pe toate străzile din jurul marilor orașe din România sunt monitorizate, de la începutul lunii octombrie, pentru a-i depista pe șoferii care circulă singuri și ar putea lua pe cineva în mașină, în vederea aplicării conceptului „orașelor de 15 minute"? Nu, nu este adevărat: nu există niciun anunț oficial și nicio relatare credibilă despre o astfel de monitorizare. Afirmația deformează anchetele de circulație „origine-destinație" derulate de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), care au loc în cinci zile stabilite (30 septembrie, 7, 21, 28 octombrie și 4 noiembrie 2026) pe autostrăzi, drumuri expres și drumuri naționale, în puncte alese statistic, nu pe străzile orașelor.
Afirmația a apărut pe 1 octombrie 2026, într-un clip publicat pe TikTok, arhivat aici.
Descrierea clipului este:
Pentru a implementa (...) aceste orașe de 15 minute, trebuie să monitorizeze intrările în aceste orașe ce vor deveni de 15 minute, ceea ce se întâmplă de ieri pe toate străzile României în jurul orașelor mari. (...) Vor să înțeleagă de ce ne plimbăm singuri în mașini, dacă mai putem lua pe alții în mașini. Prin Spania, prin Franța, deja se discută de foarte multă vreme despre posibilitatea ca să nu te mai fâțâi cu propria mașină, pentru că poluezi și de ce să te plimbi singur într-o mașină atât de mare când mai poți să mai iei pe altcineva sau vei fi obligat să lași mașina în parcare și să te plimbi cu mijlocul de transport în comun.
Așa arăta postarea pe TikTok în momentul redactării acestui material:
(Sursa imaginii: postare de @user7698538357247 pe TikTok)
CNAIR a anunțat public derularea unor anchete de circulație de tip „origine-destinație", în zilele de 30 septembrie și 7, 21 și 28 octombrie, respectiv 4 noiembrie 2026, în intervalele orare 08:00-12:00 și 14:00-18:00. În punctele selectate prin metode statistice, polițiștii dirijează o parte dintre vehicule către o bandă de staționare, o parcare sau un acostament consolidat, unde operatorii CNAIR adresează întrebări standardizate (link arhivat aici).
Întrebările se referă la locul de plecare, destinația și scopul călătoriei, iar în cazul transportului de marfă sau de persoane, la tipul transportului, la marfa transportată sau la numărul de pasageri din vehicul. Întrebările nu vizează șoferii, care conduc singuri în mașina personală. Datele servesc însă la actualizarea Modelului Național de Transport, instrument folosit în planificarea investițiilor în infrastructură, nu la identificarea sau sancționarea cetățenilor.
CNAIR precizează că informațiile colectate sunt strict anonime: nu se înregistrează numere de înmatriculare, identitatea șoferilor sau alte date care ar putea identifica persoane, iar procesul respectă Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR), conform unei postări pe Facebook a CNAIR (link arhivat aici).
La fel de important este unde au loc aceste anchete. Ele se desfășoară pe rețeaua de drumuri naționale, autostrăzi și drumuri expres, în puncte alese prin eșantionare, iar CNAIR a publicat harta acestor puncte de control. Este vorba, așadar, de un sondaj pe un eșantion din rețeaua rutieră națională, în zile și ore anunțate dinainte, nu de supravegherea permanentă a tuturor intrărilor și ieșirilor din toate orașele țării (link arhivat aici).
Nu este prima dată când circulă în spațiul public afirmații despre o monitorizare „totală" a drumurilor. În data de 19 aprilie 2026, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a avertizat că un mesaj viral care anunța „monitorizarea integrală" a drumurilor naționale și a arterelor principale din București este fals, precizând că "textul amestecă nume de proiecte fictive cu fragmente de realitate pentru a induce în eroare". Instituția a subliniat că informațiile oficiale despre monitorizarea traficului sunt comunicate exclusiv prin canalele MAI și ale Poliției Române (link arhivat aici).
"Orașul de 15 minute" este un concept de urbanism popularizat în anul 2016 de către profesorul Carlos Moreno, de la Université Paris 1 Panthéon-Sorbonne, potrivit căruia locuitorii ar trebui să ajungă la serviciile zilnice, precum școala, locul de muncă sau magazinele, printr-o scurtă deplasare pe jos sau cu bicicleta. Conceptul a devenit, în ultimii ani, subiectul uneia dintre cele mai răspândite teorii ale conspirației din mediul online, potrivit căreia oamenii ar avea nevoie de permisiunea autorităților pentru a circula și ar fi supravegheați ca să rămână în zone rezidențiale desemnate (link arhivat aici, aici, aici și aici).
