Este adevărat că sute de tone de aur, cupru și argint, în valoare de zeci de miliarde de euro, urmează să fie extrase din România exclusiv de companii canadiene? Nu, nu este adevărat: dintre cele trei proiecte miniere românești declarate ca fiind strategice de către Comisia Europeană, unul singur aparține unei companii canadiene, iar celelalte două sunt ale unei companii de stat românești și, respectiv, ale unui investitor susținut de un fond american. Proiectul canadian, Rovina, se află, de asemenea, într-un impas momentan: avizul său de mediu a fost anulat definitiv în instanță, compania nu deține terenurile necesare, iar finanțarea este, deocamdată, un memorandum neobligatoriu.
Afirmația a apărut într-un clip publicat pe TikTok, în data de 11 septembrie 2026, și este arhivat aici.
Descrierea clipului este:
În timp ce poporul român este împovărat cu taxe și impozite astronomice, comorile țării sunt date străinilor gratis!
Așa arăta postarea pe TikTok la momentul redactării acestui material:
(Sursa imaginii: postare de @scorpion.king.21 pe TikTok)
Zăcământul de la Rovina, județul Hunedoara, este al doilea ca mărime din Europa și aparține companiei canadiene Euro Sun Mining, prin subsidiara Samax România. Conținutul în metale este de aproximativ 217 de tone de aur și circa 635.000 de tone de cupru, iar ca urmare a unor foraje realizate, valoarea estimată a zăcămintelor a fost evaluată la circa 10 miliarde de dolari, nu la "zeci de miliarde de dolari", cum afirmă vorbitorul din clip (arhivat aici, aici și aici).
Afirmația că aceste cantități „urmează să fie extrase" nu corespunde stadiului real al proiectului. În aprilie 2024, Curtea de Apel Cluj a menținut definitiv anularea avizului de mediu necesar exploatării. Nici finanțarea anunțată în septembrie 2026 de către Euro Sin Mining nu reprezintă un credit acordat: memorandumul obligă părțile terțe (Euro Sin Mining, Macquarie Bank și Trafigura) doar în privința numirii și a derulării procedurii și nu constituie un angajament de finanțare, iar facilitatea de credit de până la 400 de milioane de dolari rămâne condiționată de finalizarea verificărilor, de aprobări interne și de semnarea documentației definitive, în cadrul unui mandat de 18 luni. Suma ar fi, de altfel, suplimentară față de un angajament anterior de 200 de milioane de dolari, pe care Trafigura l-ar acorda companiei Euro Sin, semnat în decembrie 2025. Celălalt proiect aurifer mare din zonă, Certej, este și el blocat în așteptarea unei decizii definitive privind prelungirea licenței de exploatare (arhivat aici și aici).
Afirmația privind caracterul exclusiv al acordului, prezentată în afirmația de pe TikTok, este, de asemenea, falsă. Comisia Europeană a inclus trei proiecte miniere din România pe lista celor 47 de proiecte strategice pentru materii prime critice, cu finanțări europene totalizând 615 milioane de euro. Doar unul dintre ele, Rovina, aparține unei companii canadiene. Grafitul de la Baia de Fier, județul Gorj, este exploatat de Compania Națională a Sării Salrom, companie de stat românească, iar magneziul de la Budureasa, județul Bihor, este exploatat de Verde Magnesium România, susținută de fondul american de investiții Amerocap (arhivat aici și aici).
Nici ideea că profiturile ar reveni integral companiilor străine nu stă în picioare. Potrivit Legii minelor nr. 85/2003, resursele din subsol aparțin statului român, care concesionează doar exploatarea, așa că metalele nu devin proprietatea companiei înainte de a fi extrase. Redevența pentru metale prețioase este de 6 la sută din valoarea producției. Spre exemplu, la Rovina, estimările arată că statul român ar urma să încaseze redevențe de peste "500 de milioane de dolari pe durata vieții minei", iar potrivit unor estimări mai vechi, proiectul de la Rovina va crea peste 1.500 de locuri de muncă directe și indirecte, potrivit unei analize Profit.ro (arhivat aici și aici).
Există, în schimb, o informație adițională în jurul acestui subiect care ar putea fi de folos drept context. Publicația România Curată a documentat sprijinul Ambasadei Canadei pentru Euro Sun Mining, o întâlnire pe care conducerea companiei a avut-o, în toamna anului 2025, cu președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, precum și o propunere legislativă prin care Ministerul Economiei ar fi putut expropria casele și terenurile proprietarilor care refuză să vândă, urmând să le concesioneze apoi companiilor care dețin proiecte miniere declarate strategice. La Rovina, compania nu deține terenurile din perimetrul minier, iar refuzul proprietarilor de a vinde este principalul obstacol al proiectului (arhivat aici, aici și aici).
