Este adevărat că România va ieși din Uniunea Europeană (UE) și din NATO ca să se alăture alianței BRICS? Nu, nu este adevărat. Oficialii români nu au anunțat sau sugerat retragerea din alianțele existente sau de a face parte din BRICS - care și-a completat deja componența cu un nou val de membri admiși în 2024.
Afirmația a apărut într-un videoclip pe TikTok (arhivat aici), pe 7 noiembrie 2024, cu descrierea:
ROMÂNIA iese din UE și NATO și se alătură BRICS!!!
Postarea include și caption-ul „BRICS Summit 2024", sugerând că reuniunea alianței din 2024 ar fi fost sursa acestei informații.
Așa arăta postarea de pe TikTok în momentul redactării acestui material:
(Sursa: captură de ecran TikTok, făcută miercuri, 20 noiembrie 2024, ora 13:21 EET)
BRICS (arhivat aici), alianța economică formată din Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud, reunește cinci dintre cele mai importante economii emergente ale lumii.
Gruparea reprezintă 42% din populația globală și 23% din PIB-ul mondial (arhivat aici), fiind o platformă de cooperare între aceste țări pentru creștere economică și o mai mare influență globală. Grupul a creat instituții precum Noua Bancă de Dezvoltare și Rezerva Contingentă de Valută (arhivat aici) pentru a sprijini infrastructura și stabilitatea financiară a țărilor membre, și pentru a reduce dependențele lor de dolarul american. Deși diversitatea politică și economică a membrilor săi aduce provocări (arhivat aici), precum această dependență de dolar, BRICS vrea să extindă influența economiilor emergente prin includerea de noi state membre. Alianța și-a crescut componența incluzând și Egiptul, Etiopia, Iranul și Emiratele Arabe Unite.
Însă șansele ca orice stat membru al Uniunii Europene - cum ar fi România - să adere la BRICS sunt reduse, având în vedere diferențele mari în strategiile geopolitice și economice (arhivat aici). Țările UE sunt profund aliniate cu Statele Unite și alte puteri occidentale, prin parteneriate precum NATO (arhivat aici) și politica externă comună, în timp ce BRICS este percepută ca o platformă ce contestă influența Vestului (arhivat aici).
În plus, regimurile politice și strategiile economice ale unor membri BRICS, precum Rusia și China, intră în contradicție cu principiile democratice (arhivat aici) și economiile de piață promovate atât de UE, cât și de Alianța Nord-Atlantică. O astfel de mișcare ar putea intra în conflict cu angajamentele internaționale și regulile comune ale celor două grupări.
Astfel, aderarea României la BRICS nu este un subiect de discuție în prezent, având în vedere angajamentele sale față de UE și NATO. Această mișcare ar altera obligațiile economice și politice asumate de România, iar relațiile tensionate (arhivat aici) dintre Rusia, stat membru BRICS, și blocul euro-atlantic complică o asemenea posibilitate.
Totuși, există șansa unor cooperări punctuale între anumite țări UE și BRICS (arhivat aici), în special în domeniul comerțului sau al investițiilor. State precum Ungaria, care au o politică externă mai deschisă către China și Rusia, ar putea explora colaborări mai strânse (arhivat aici), fără a formaliza o aderare.
Dacă vorbim și despre colaborări ale țărilor NATO cu BRICS, există premiere. O serie de căutări pe Google inițiate de Lead Stories (arhivat aici) - care implică termenii „România", „NATO", „UE", „BRICS" sau „aderare" - nu rezultă în poziții oficiale ale țării față de această alianță. Singurele informații actuale sunt, însă, legate de Turcia - țară vecină României - și de aderarea acesteia la BRICS (arhivat aici), în toamna lui 2024.
Turcia, devine, astfel, prima țară din NATO care aderă la BRICS - motivată de sprijinul financiar care ar putea veni din partea acetui grup și care nu pare să vină prea curând din partea UE (arhivat aici). De asemenea, președintele Turciei, Tayyip Erdoğan, a declarat că aliații BRICS pot contribui la o „ordine globală mai dreaptă".
Presa română a sesizat lipsa de reacții oficiale (arhivat aici) ale României pe marginea candidaturii Turciei, țară cu care are relații bilaterale și parteneriate strategice de aproape 15 ani. România nu a emis o poziție oficială prin care să respingă ideea de a face parte din alianța BRICS, însă președintele României, Klaus Iohannis a declarat în repetate rânduri sprijin pentru Ucraina, chiar și după 1.000 de zile de la izbucnirea războiului cu Rusia, pion principal în alianța BRICS.
Iohannis a vorbit și în 2023 despre cruzimea Rusiei în acest război și despre cum lupta poporului ucrainean, este deja, una pentru apărarea întregii Europe.
Mai mult, România şi Ucraina au semnat în vara lui 2024 un acord de securitate (arhivat aici), cu ocazia summitului NATO de la Washington. Klaus Iohannis a pledat pentru intensificarea sprijinului acordat Kievului în războiul cu Rusia şi pentru traseul transatlantic ireversibil al Ucrainei, un angajament care se regăsește, de altfel, în declaraţia finală a summitului. Aceste acțiuni confirmă, dincolo de angajamentele pe temren lung în UE, implicarea României pe termen lung în Alianța Nord-Atlantică.
