Este adevărat că toți elevii din Moldova urmează să primească 1.000 RON odată cu începerea anului școlar, în vreme ce în România bugetul pentru educație nu echivalează nici 2% din PIB? Nu, nu este adevărat: numai elevii din clasele I-IX vor primi un ajutor pentru rechizite și pentru cele necesare începerii școlii, iar suma este de 1.000 de lei moldovenești (în jur de 260 RON). De asemenea, bugetul pentru educație în România a ajuns în 2025 la 4,5% din PIB.
Afirmația a apărut într-un video (arhivat aici) publicat pe TikTok în 13 august 2025, cu caption-ul "Moldova dă 1.000 de lei elevilor. În România, povestea e alta...". Vorbitorul din clip spune:
Toți elevii primesc 1.000 de lei până la începutul anului școlar. Asta a decis Guvernul! Dar nu cel din România, desigur, ci din Republica Moldova. O țară cu un PIB de patru ori mai mic a găsit bani să investească în fiecare elev.
Acesta continuă, referindu-se la măsurile luate de guvernul român:
În România, guvernul Bolojan nu doar că nu dă bani, dar taie de la educație, în timp ce vorbește despre reforme și modernizare. (...) Franța, Germania și Polonia investesc 6 la sută din PIB în educație. România, 2 la sută.
Așa arăta postarea pe TikTok la momentul redactării acestui material:
(Sursa: captură de ecran TikTok făcută marți, 19 august 2025, la ora 16:33 EET)
Guvernul Republicii Moldova a anunțat că va acorda un ajutor financiar părinților pentru rechizite școlare și nu numai, dar doar pentru clasele I-IX (până la începutul liceului) (arhivat aici). În plus, suma este de 1.000 de lei moldovenești (nu lei românești) per elev, ceea ce înseamnă aproximativ 260 de lei românești (circa 51 de euro). Potrivit ministrului Educației din Republica Moldova, Dan Perciun, banii pot fi folosiți pentru „haine, ghiozdane, rechizite școlare, materiale didactice sau orice alte lucruri necesare" (arhivat aici).
În România, bugetul pentru educație în 2025 a fost cu 10% mai mare decât în 2024, reprezentând 4,5% din PIB (arhivat aici). În timp ce noul guvern condus de premierul Ilie Bolojan a anunțat multiple măsuri pentru reducerea deficitului bugetar al țării, ministrul Educației, Daniel David, a declarat, în iulie 2025, că, pe termen scurt, niciun profesor nu își va pierde locul de muncă și nici nu va avea salarii reduse (arhivat aici). Vor exista însă măsuri pe termen mediu care afectează profesorii, precum faptul că punctul de plecare pentru un profesor debutant/asistent universitar va fi plafonat la salariul mediu brut pe economie. Iar pe termen lung, 1% din PIB nu va mai fi investit în activități de cercetare. Bursele elevilor și studenților au fost, de asemenea, afectate de reducerile bugetare (arhivat aici). În plus, profesorii vor lucra cu 2-4 ore mai mult pe săptămână, pe aceleași salarii, ceea ce este totuși un volum de muncă mai mic decât media europeană, a explicat David.
Deși profesorii au declanșat proteste de la începutul lunii august 2025 și amenință cu grevă generală la începerea anului școlar, în 8 septembrie 2025, premierul Bolojan a declarat că statul nu mai poate avea aceeași abordare pe care a avut-o în trecut, cu creșterea salariilor și reducerea orelor de predare (arhivat aici). El le-a reamintit profesorilor că, spre deosebire de alte domenii din economie, sistemul de învățământ nu se confruntă cu reduceri agresive de buget. De cealaltă parte, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET" și Federația Națională Sindicală „ALMA MATER" îl acuză pe Bolojan de "o gravă lipsă de cunoaștere a realităților din sistemul de învățământ românesc".
(Sursa: captură de ecran Facebook, FSLI Romania, făcută miercuri, 20 august 2025, la ora 15:49 EET)
Astfel, chiar dacă vor exista ajustări în domeniul educației, afirmațiile de pe TikTok privind cei 1.000 de lei primiți de elevii moldoveni și investiția de numai 2% din PIB pentru educație, în România, sunt ambele false.
