Este adevărat că Silviu Vexler, deputat și președinte al Federației Comunităților Evreiești din România, a inițiat o lege care permite oricărei persoane să obțină retrocedarea unor imobile luate în mod ilegal de stat în baza unei simple cereri, punând astfel în pericol dreptul la proprietate al românilor? Nu, nu este adevărat: Vexler a inițiat o lege care simplifică procedura birocratică a restituirii sau despăgubirii pentru imobile confiscate de regimul comunist sau de cel naționalist-legionar, însă proprietarii originali trebuie să demonstreze că au deținut imobilele.
Afirmația a apărut într-un video (arhivat aici) publicat pe TikTok în 27 iunie 2025 de deputatul Mihai Lasca, cu descerierea "Bombă pentru România!". În clip, acesta spune:
Vexler, reprezentantul evreilor în Parlamentul României și coordonatorul partidelor trădătoare PNL, PSD, UDMR, USR și minorități, a trecut un nou proiect de lege prin care se atentează direct la dreptul de proprietate al românilor. Legea retrocedărilor a fost modificată prin inițiativa reprezentantului minorității evreiești astfel încât orice proprietate din România poate fi atacată printr-o simplă solicitare de retrocedare, fără să fie nevoie de acte doveditoare.
În continuarea clipului, Lasca, fost membru al AUR și în prezent lider al partidului Patrioții Poporului Român (PPR - arhivat aici) adaugă:
Vor fi acceptate cereri de retrocedare cu elemente de identificare generice, fără a mai solicita acte doveditoare cum era prevăzut de legislația inițială a retrocedărilor.
Așa arăta postarea pe TikTok la momentul redactării acestui material:
(Sursa: captură de ecran TikTok făcută miercuri, 16 iulie 2025, la ora 17:44 EET)
Silviu Vexler, deputat din partea Organizației minorităților naționale, a inițiat proiectul de lege PL-x 203/ 2025 în iunie 2025 (arhivat aici), pentru modificarea Ordonanței de Urgență a Guvernului (OUG) nr. 83/ 1999 (arhivată aici), aprobată cu modificări prin Legea nr. 66/ 2004 (arhivată aici), privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor și minorităţilor naţionale din România. Legea se referă la bunurile imobile confiscate abuziv de stat în timpul regimului naționalist-legionar și al celui comunist, în perioada 4 septembrie 1940 - 22 decembrie 1989.
În expunerea de motive anexată proiectului de lege (arhivată aici), Vexler a explicat că procesul de restituire este încă puternic birocratic și mulți foști proprietari nu și-au primit bunurile imobile sau daunele.
Având în vedere numeroasele situații în care în urma demersurilor efectuate de foștii proprietari la arhive sau alte instituții nu s-a reușit identificarea actului normativ/ administrativ de preluare/ trecere în proprietatea statului și, cu toate acesta, imobilul se află în proprietatea/ deținerea acestuia, este necesar să se stabilească o prezumție relativă de preluare abuzivă a imobilului care să opereze în beneficiul foștilor proprietari, - detaliază expunerea de motive.
Acest lucru nu anulează responsabilitatea foștilor proprietari de a dovedi faptul că au deținut acel imobil și nu vulnerabilizează toate imobilele românilor. Legea se referă în mod special la imobilele aflate în posesia statului român fără acte de preluare/ transfer al proprietății.
De asemenea, legea urmărește completarea OUG nr. 94/ 2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România (arhivată aici). La Articolul 4, alineatul 3, legea în forma curentă enumeră actele doveditoare necesare identificării unui imobil care a aparținut unui cult religios până să fie preluat abuziv de stat:
Pentru stabilirea dreptului de proprietate solicitantul poate depune începuturi de dovadă scrisă, declarații de martori autentificate, expertize extrajudiciare, precum și orice acte care, coroborate, întemeiază prezumția existenței dreptului de proprietate al acestuia asupra imobilului, la data preluării abuzive.
PL-x 203/2025 (linkurile atașate mai sus) completează acest alineat cu altele două:
Cererea de retrocedare se consideră valabilă în situațiile în care conține elemente de identificare generice suficiente pentru întemeierea convingerii că solicitantul a fost proprietarul imobilului solicitat.
Solicitantul poate să precizeze oricând obiectul cererii de retrocedare, până la soluționarea acesteia, în situația în care, ulterior depunerii cererii de retrocedare, în urma actelor doveditoare comunicate de către arhive sau alte instituții ale statului, apar noi elemente de identificare ale obiectului cererii față de datele existente la momentul depunerii cererii, dar care nu fac să se schimbe obiectul cererii inițiale.
Motivul acestei schimbări, conform expunerii de motive este faptul că, în ultimii 70 de ani, imobilele aparținând cultelor religioase au suferit modificări sau daune care, în unele situații, nu permit descrierea lor în detaliu. Acest lucru nu înseamnă că foștii proprietari nu trebuie să furnizeze alte acte doveditoare. Totodată, această prevedere se aplică doar imobilelor deținute de cultele religioase (biserici, temple, case monahale etc.), nu oricărei locuințe din România.
Proiectul de lege a fost respins de Senat, însă adoptat de Camera Deputaților - cameră decizională - în 25 iunie 2025. În 5 iulie, a fost trimisă Președintelui României pentru promulgare, iar în 25 iulie președintele Nicușor Dan a trimis legea pentru examinare la Curtea Constituțională (CCR) cu o sesizare de neconstituționalitate (arhivat aici). Președintele poate respinge o lege adoptată de Parlament o singură dată, prin mecanismul consultării Curții (arhivat aici). Concret, administrația prezidențială consideră faptul că sintagma "elemente generice de identificare suficiente" este neclară și poate crea confuzie pentru instanțele judecătorești care judecă restituirile. Curtea nu a anunțat deocamdată o decizie.
Inițiatorul legii, Silviu Vexler, a scris în aceeași zi pe Facebook că președintele Dan a atacat la CCR toate inițiativele sale legislative și l-a comparat cu Regele Ludovic al XIV-lea căruia îi este atribuit citatul "Statul sunt eu!".
Aproape 10.000 de imobile au fost naționalizate forțat de regimul comunist în România numai prin Legea naționalizării din 1950 (arhivată aici). În timpul regimului comunist, mare parte din proprietatea privată din țară a fost preluată de stat, inclusiv întreprinderile și băncile (arhivat aici).
