Este adevărat că între august și decembrie 2026 România va impune un sistem de digitalizarea forțată, prin care românii nu vor mai avea voie să facă nimic fără un ID digital și bani digitali? Nu, nu este adevărat: această afirmație este nefondată, iar surse oficiale și credibile nu menționează astfel de schimbări în România anul viitor.
Afirmația a apărut într-un video (arhivat aici) publicat pe TikTok în 2 octombrie 2025, cu următorul mesaj:
Obligația digitalizării totale va fi aplicată în august-septembrie 2026. După aceea, nu veți mai putea face nimic fără un act de identitate digital și bani digitali. Dacă nu vă supuneți și nu vă „înregistrați" în sistemul digital, nu veți mai avea acces la sănătate, educație, bani, nu veți mai putea munci, practic, nu veți mai exista dacă nu faceți acest lucru.
Așa arăta postarea pe TikTok la momentul redactării acestui material:
(Sursa: captură de ecran TikTok făcută miercuri, 10 decembrie 2025, la ora 08:37 EST)
Afirmația potrivit căreia în august-septembrie 2026 „digitalizarea totală" va deveni obligatorie, iar orice persoană care nu obține un act de identitate digital și nu utilizează moneda digitală va pierde accesul la sănătate, educație, muncă și bani este nefondată și nu are niciun temei în legislația sau politica din România sau din Uniunea Europeană (UE), acestea fiind sursele la care vorbitoarea din videoclip face cel mai probabil referire.
Poziția oficială a UE cu privire la portofelul european de identitate digitală este că, până în 2030, toți europenii ar trebui să aibă acces la un act de identitate digital voluntar și la servicii publice esențiale online, nu că vor fi obligați să îl utilizeze sau vor fi excluși dacă nu o fac. Documentele Comisiei descriu în mod explicit portofelul ca o opțiune pentru a facilita identificarea transfrontalieră, nu ca o condiție pentru existența legală sau drepturile fundamentale (arhivat aici).
În mod similar, autorități europene precum UE și Banca Centrală Europeană subliniază că euro digital ar completa, nu ar înlocui, numerarul: pachetul privind moneda unică „protejează drepturile celor care doresc să continue să plătească cu numerar", iar discursurile BCE subliniază că numerarul va rămâne disponibil chiar și în cazul introducerii euro digital; planificarea actuală prevede proiecte-pilot numai după 2027 și lansarea completă mai aproape de 2029, iar chiar și acest lucru depinde de legislația care nu a fost încă convenită și aprobată la nivel de bloc (arhivate aici și aici).
La nivel național, România introduce treptat cărțile de identitate electronice, dar comunicatele oficiale ale guvernului și ale Ministerului pentru Românii din Străinătate le descriu ca pe o posibilitate pe care cetățenii o pot solicita, inclusiv cei care locuiesc în străinătate, și nu ca pe o condiție obligatorie pentru accesarea serviciilor. Începând din 2025, România a implementat cărțile de identitate electronice cu cip. Cei care nu doresc documente cu cip pot opta pentru o carte de identitate simplă, însă aceasta trebuie plătită. Noua carte electronică de identitate cu cip este menită să ajute cetățenii din spațiul european, când călătoresc, dar și pentru diverse funcțiuni, precum generarea semnăturii electronice, sau prin conectarea la anumite aplicații. Această carte de identitate biometrică nu este folosită pentru a împiedica accesul persoanelor la servicii medicale, educație sau locuri de muncă (arhivat aici).
De asemenea, strategie UE, supranumită „Deceniul digital" și Declarația europeană privind drepturile și principiile digitale afirmă că transformarea digitală trebuie să pună oamenii „în centrul atenției", să respecte drepturile fundamentale și să asigure incluziunea, nu excluderea, cu garanții privind accesul și nediscriminarea în serviciile publice. Nu există nicio reglementare sau propunere oficială care să facă dintr-un singur „profil digital" sau „bani digitali" singura poartă de acces la drepturile fundamentale sau la serviciile publice, la o dată fixă în 2026 (arhivate aici și aici).
Autoritățile române nu au emis nicio declarație sau propunere legislativă prin care să indice că identitatea digitală sau plățile digitale vor deveni obligatorii, sau că accesul la servicii medicale, educație, locuri de muncă sau servicii bancare va fi condiționat de folosirea acestor instrumente. Comunicatele oficiale ale Ministerului Afacerilor Interne, Autorității pentru Digitalizare și Băncii Naționale a României confirmă faptul că identitatea digitală și orice monedă digitală viitoare sunt măsuri opționale, complementare și fără temei juridic pentru scenariul restrictiv descris în videoclipul de pe TikTok (arhivate aici și aici).
