Este adevărat că Uniunea Europeană (UE) plănuiește să anuleze producția de hidroenergie din România prin distrugerea barajelor sale? Nu, nu este adevărat. Autoritățile române au respins public această ipoteză, în plus au notificat oficial DIICOT, agenția de investigare a criminalității organizate și terorismului din țară, cu privire la răspândirea acestor informațiilor false.
Afirmația a apărut pe 8 decembrie 2025 într-un video publicat pe TikTok, arhivat aici.
Persoana care face aceste afirmații este Diana Șoșoacă, europarlamentară și fostă candidată la președinția României din partea partidului de extremă dreapta S.O.S. O parte din discurs sună astfel:
Ce se întâmplă acum este distrugerea capacității de rezistență a României. Gândiți-vă că România este țara cu cel mai mare bazin hidrografic din UE, peste un sfert din apele europei se află în România. De ce atacăm asta? Doi la mână - în timp ce noi importăm energie de la ucraineni, cu 3 plus sumei cu care putem să o luăm din oricare altă parte, în acel moment tu distrugi orice capacitate a României, pentru că noi am rezistat datorită energiei produse hidro. În momentul în care îi anulezi României capacitatea de a mai produce electricitate din aceste centrale hidro, tu în acel moment ai terminat-o. Atenție, că s-ar putea nici curent să nu mai avem de sărbători.
În plus, utilizatorul care a distribuit clipul a contribuit cu următoarele descrieri pe ecran:
UE vrea să anuleze energia hidro din România prin distrugerea barajelor!
Este posibil ca barajele să cedeze la reumplere din cauza fisurilor!
Așa arăta postarea pe TikTok la momentul redactării acestui material:
(Sursa: captură de ecran TikTok făcută marți, 16 decembrie 2025, la ora 11:29 EET)
Afirmația că Uniunea Europeană dorește să anuleze producția de hidroenergie din România prin distrugerea barajelor sale este falsă și înșelătoare. În primul rând, informațiile sunt răspândite de către Șoșoacă, europarlamentar și politician de extremă dreapta, persoană căreia i-a fost interzisă de două ori candidatura la alegerile prezidențiale din România de către Curtea Constituțională (CCR) din cauza unui discurs instigator la ură și discriminare și prin prisma mai multor informații false propagate, de-a lungul timpului, către publicul larg (arhivat aici). O parte dintre acestea au fost documentate, periodic, și de echipa Lead Stories (linkuri aici, aici și aici).
Autoritățile române însele au respins public această narațiune. În 2024, miniștrii mediului și energiei din România au notificat oficial DIICOT, agenția de investigare a criminalității organizate și terorismului din țară, cu privire la răspândirea informațiilor false care susțineau că normele UE ar impune demolarea barajelor hidroelectrice din România (arhivate aici și aici). Potrivit guvernului, aceste afirmații generează nefondat panică publică și subminează încrederea în instituțiile statului. Miniștrii au declarat explicit că nicio directivă UE nu impune distrugerea barajelor hidroelectrice operaționale din România și că astfel de afirmații sunt dăunătoare și nefondate (arhivat aici).
La nivelul UE, legislația de mediu a fost denaturată pe scară largă. Directiva-cadru privind apa și Legea privind restaurarea naturii (arhivate aici și aici) încurajează restaurarea ecosistemelor fluviale și îmbunătățirea calității apei, inclusiv prin eliminarea barajelor învechite sau abandonate (arhivat aici), acolo unde acest lucru aduce beneficii ecologice clare. Aceste politici sunt concepute pentru a reconecta râurile, a proteja biodiversitatea apei dulci și a îmbunătăți sănătatea ecosistemelor, nu pentru a impune eliminarea barajelor funcționale care furnizează electricitate, protecție împotriva inundațiilor sau alimentare cu apă, conform documentului WWF atașat mai sus. Legislația UE permite în mod explicit excepții în cazul în care infrastructura deservește interese publice semnificative, inclusiv generarea de energie și securitatea.
Este important de menționat că energia hidroelectrică rămâne recunoscută de UE ca sursă de energie regenerabilă (arhivat aici). Politica energetică a UE, inclusiv Directiva privind energia regenerabilă și planul REPowerEU, vizează extinderea energiei curate, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și consolidarea securității energetice (arhivate aici și aici). Aceste strategii se bazează mai degrabă pe un mix de surse regenerabile, inclusiv energia hidroelectrică, nu pe eliminarea capacității existente cu emisii reduse de carbon. Nu există nicio politică a UE care să solicite demontarea totală a infrastructurii hidroelectrice.
Strategia energetică a României (arhivată aici) contrazice și mai mult această afirmație. Energia hidroelectrică este fundația mixului energetic național, iar autoritățile române lucrează spre a debloca și accelera anumite proiecte hidroelectrice (arhivat aici), pentru a spori securitatea și sustenabilitatea energetică. Acest lucru ar fi imposibil dacă UE ar obliga simultan țara să dărâme barajele.
Pe scurt, UE nu intenționează să anuleze energia hidroelectrică din România prin distrugerea barajelor și nu există dovezi în acest sens.
