Este adevărat că măsurile de austeritate din 2025-2026 au fost introduse în România pentru că partide politice precum Partidul Național Liberal (PNL) au datorii neplătite de milioane de euro către stat? Nu, nu este adevărat: deși PNL a fost somat să returneze o parte din subvențiile primite în campania electorală din 2024 printr-o hotărâre judecătorească recentă, motivele introducerii măsurilor de austeritate sunt numeroase și nu au legătură cu banii datorați de partidele politice.
Afirmația a apărut într-un video (arhivat aici) publicat pe TikTok în 11 februarie 2026, cu textul suprapus peste imagine "Partidele politice de ce nu își plătesc datoriile?". Vorbitorul din clip spune:
De ce există austeritate în România și de ce oamenii trebuie să plătească totul mărit? Pentru că anumite partide din România au luat de la stat anumite sume de bani foarte, foarte mari pe care nu le dau înapoi. Și atunci, acești bani trebuie să fie recuperați de la populație.
Persoana din clipul TikTok afișează, apoi, pe ecran o știre din Europa Liberă România (arhivată aici) care titrează "PNL trebuie să returneze Autorității Electorale Permanente 14 milioane de lei". Acesta adaugă:
După cum se vede, PNL-ul tău tre' să deie 14 milioane de Euro înapoi la statul român, bani pe care nu i-a dat nici în momentul de față.
Așa arăta postarea pe TikTok la momentul redactării acestui material:
(Sursa: captură de ecran făcută de Lead Stories după postarea www.tiktok.com/@romaniadevarati/video/7605679247746698518)
Măsurile de austeritate din România nu au fost implementate pentru a ascunde faptul că partidele politice nu și-au achitat datoriile către stat. În primul rând, suma presupusă a fi datorată statului de către Partidul Național Liberal (PNL) nu a fost de 14 milioane de euro, așa cum susține vorbitorul din videoclip, ci de 14 milioane RON (aprox. 2,7 milioane de euro).
Încă de la preluarea mandatului, premierul Ilie Bolojan și alți oficiali guvernamentali au explicat de ce consideră măsurile de austeritate necesare (arhivat aici). Bolojan a spus că România a cheltuit mult prea mult pentru un stat ineficient și a creat o problemă de deficit bugetar. El a mai spus că o parte din vină aparține guvernelor din ultimii ani, o parte primăriilor ineficiente. A adăugat că au fost create prea multe excepții, astfel încât anumite categorii de indivizi să nu fie nevoiți să plătească impozite ca restul populației (arhivat aici).
De asemenea, guvernele anterioare au majorat salariile și pensiile mai mult decât ar fi trebuit, a explicat Ilie Bolojan (arhivat aici).
De ce este corectarea deficitului o urgență și o prioritate națională? Pentru că România a avut anul trecut cel mai mare deficit bugetar din țările Uniunii Europene și am avut al doilea cel mai mare deficit din ultimii 30 de ani.
Necesitatea măsurilor a fost confirmată de instituții internaționale precum Fitch Ratings, precum și de Comisia Europeană, în contextul în care datoria publică brută a atins aproape 60% din PIB în 2025 (link-uri de arhivă aici și aici). PIB-ul României a fluctuat în 2025 între 460 și 492 de miliarde de lei (arhivat aici).
Economistul Adrian Negrescu a explicat, de asemenea, pentru Lead Stories România, că nu există un singur motiv pentru necesitatea măsurilor de austeritate și pentru intrarea țării în recesiune tehnică pe 13 februarie 2026.
Sunt mai mulți factori - vâna politicienilor din ultimii patru ani care au crescut salarii și pensii din împrumuturi. Companiile de stat din sectorul energiei care au crescut prețurile, uneori cu 60%; condițiile externe, în sensul că suntem o zonă cu temeri legate de război, chiar dacă estompate în ultima vreme. E o situație nedorită generată de război, precum și de energie și carburanți importați cu mari dificultăți.
Totuși, Negrescu a menționat că există și semnale pozitive legate de economia României.
Sunt trei semnale pozitive: creșterea exporturilor și scăderea deficitului comercial -- deci firmele vând mai mult la export. Apoi, producția industrială care după 10 luni de scădere începe să revină. Al treilea este comerțul cu amănuntul, care în ultimele luni a început să-și tempereze scăderea. Asta înseamnă că oamenii își restructurează cheltuielile, iar companiile încearcă să vină în fața clienților cu produse mai ieftine. De asemenea, dobânzile la care se împrumută România au scăzut la cel mai mic nivel din ultimii trei ani. Este cel mai bun semnal -- inspiră încredere.
În plus, agenția Fitch a confirmat ratingul României pe 13 februarie 2026 (arhivat aici) și a transmis că "guvernul format în vara anului 2025 a început să implementeze măsuri semnificative de consolidare fiscală care vor duce la o consolidare fiscală semnificativă în 2026, deși bugetul pentru 2026 nu a fost încă adoptat. Riscurile semnificative la adresa consolidării fiscale pe termen mediu persistă, în opinia noastră, din cauza creșterii slabe, a dificultăților de implementare, a oboselii fiscale și a tensiunilor din cadrul coaliției guvernamentale formate din patru partide".
De cealaltă parte, „datoria" de 14 milioane RON pe care PNL o avea față de stat nu a fost rezultatul unei evaziuni fiscale, ci a pierderii unui proces cu Autoritatea Electorală Permanentă privind subvențiile din campania pentru prezidențialele din 2024. De altfel, cele mai mari subvenții alocate în ianuarie 2026, conform AEP, au fost acordate Partidului Social Democrat (PSD) și Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) (arhivat aici).
