Este adevărat că guvernul român plănuiește o taxă de 15% pe banii economisiți de părinți pentru viitorul copiilor lor, urmând să redistribuie banii spre copii din categorii defavorizate? Nu, nu este adevărat: guvernul a anunțat un set de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului ce urmează să intre în vigoare etapizat, o parte de la 1 august 2025 și restul la 1 ianuarie 2026. Această măsură nu se regăsește în lista comunicată de guvern.
Afirmația a apărut într-un video (arhivat aici) publicat pe TikTok în 28 iunie 2025, cu următoarea descrier: "PSD PREGĂTEȘTE "IMPOZITUL PE VIS"! VOR SĂ IA 15% DIN BANII DE VIITOR AI COPIILOR!" Vocea din clip spune:
Atenție! Guvernul pregătește cea mai dureroasă taxă din istoria României. Un proiect de lege ajuns pe surse în redacția noastră arată că parlamentarii PSD dintr-o comisie de buget-finanțe propun introducerea contribuției de solidaritate pentru viitor, supranumită deja în culise "impozitul pe vis". Ce înseamnă asta? Orice părinte sau bunic care pune bani deoparte pentru copilul său într-un cont de economii sau de investiții va fi impozitat cu 15 procente din suma cumulată în momentul când copilul împlinește 18 ani. Motivația oficială? Asigurarea echității sociale și finanțarea programelor pentru tinerii din medii defavorizate.
În plus, utilizatorul susține că are informații de la un deputat, sub protecția anonimatului. Acesta ar fi spus:
Este o măsură necesară. De ce un copil să plece în viață cu un avantaj de zeci de mii de euro, în timp ce altul nu are nici ce mânca? Banii aceștia, din economiile celor bogați, vor fi redistribuiți. Practic, dacă ai muncit o viață și ai pus deoparte 50.000 de euro pentru studiile copilului tău, la majorat statul îi va lua 7.500 de euro direct din cont, indiferent dacă banii sunt pentru o facultate, pentru o mașină sau avansul la o casă.
Așa arăta postarea pe TikTok la momentul redactării acestui material:
(Sursa: captură de ecran TikTok făcută miercuri, 9 iulie 2025, la ora 13:24 EET)
Afirmația este complet lipsită de fundament. Lista completă a măsurilor adoptate de guvernul român pentru reducerea deficitului este publică (arhivată aici) și a fost vehiculată de mai multe instituții media, care au prezentat ce se va întâmpla în cele două etape stabilite de miniștri și premier: 1 august 2025 și 1 ianuarie 2026. (link-uri de arhivă aici și aici)
Măsurile care urmează să fie introduse începând cu 1 august 2025 nu includ taxarea economiilor strânse de părinți sau bunici pentru viitorul copiilor și nici taxarea economiilor cetățenilor, în general. Strategia principală, conform proiectului de lege publicat de Ministerul Finanțelor (arhivat aici), este creșterea TVA-ului - atât cota generală, cât și cele pentru alimente sau energie -, creșterea accizelor și obligarea pensionarilor care primesc peste 3.000 de lei (aprox. 590 euro) să plătească un procent din pensie pentru asigurarea publică de sănătate.
(Sursa: captură de ecran Economedia.ro, făcută miercuri, 9 iulie 2025, la ora 14:05 EET)
Deși măsurile sunt nepopulare și riscă să crească inflația, așa cum a recunoscut și ministrul Finanțelor Alexandru Nazare (arhivat aici), guvernul și-a asumat răspunderea pentru aceste decizii, deoarece a avut la dispoziție un timp scurt pentru a veni cu un plan cu care Comisia Europeană să fie de acord.
(...) bineînțeles că cu creșterea TVA-ului este un impact pe inflație, da, sunt absolut de acord, dar asta nu înseamnă că nu luăm măsuri de stimulare a investițiilor. Numai că obiectivul primordial în aceste opt zile a fost să luăm măsurile prin care, prin negocieri cu Comisia, datorită deficitului de încredere pe care România l-a acumulat până acum, care e un deficit semnificativ, paleta de decizii pe care o mai aveam la dispoziție n-a fost și nu este atât de largă, trebuie să spunem adevărul. Pentru că am ignorat aceste lucruri foarte mulți ani de zile și nu mai avem aceeași încredere. Ca atare, vom lua măsuri pe investiții, bineînțeles, ne vom concentra pe investiții, ne vom orienta spre investiții, dar nu puteam să facem acest lucru în primele opt zile, a spus Alexandru Nazare într-o conferință de presă din 3 iulie.
