Este adevărat că Comisia Europeană (CE) a decis să reia turul doi al alegerilor prezidențiale din 2024? Nu, nu este adevărat: Comisia Europeană nu are jurisdicția de a anula sau relua alegerile unui stat membru, acesta fiind suveran. De asemenea, nu există dovezi care să dovedească că CE a încercat să provoace reluarea alegerilor. Această responsabilitate revine Curții Constituționale din România (CCR), singura instituție abilitată în supravegherea și validarea procesului electoral prezidențial.
Afirmația a apărut într-un video (care nu mai este disponibil, dar care a fost arhivat aici) publicat pe TikTok în 2 aprilie 2024 cu descrierea:
Hoților pregătițivă de puscărie! Breaking news: Comisia Europeana a decis: se reia turul 2 cu Calin Georgescu
Așa arăta postarea pe TikTok la momentul publicării acestui material:
(Sursa: captură de ecran TikTok făcută în 18 aprilie 2025, ora 08:47 EET)
Afirmația potrivit căreia Comisia Europeană a decis să reia turul al doilea al alegerilor prezidențiale din România din 2024, câștigate în primul tur de Călin Georgescu, este falsă. De altfel, în decembrie 2024, în urma deciziei Curții Constituționale de a anula rezultatele alegerilor din cauza suspiciunilor de interferență rusă și manipulare a votanților, Comisia Europeană a inițiat o investigație oficială privind rolul TikTok în aceste evenimente (arhivat aici).
Decizia de anulare a primului tur a fost luată de CCR la 6 decembrie 2024, ca urmare a apariției unor rapoarte declasificate ale serviciilor de informații (arhivat aici). Aceste rapoarte au dezvăluit o interferență substanțială a Rusiei în procesul electoral, inclusiv campanii de dezinformare și atacuri cibernetice care au vizat în mod specific promovarea candidaturii lui Georgescu (arhivat aici). Această decizie a fost o hotărâre judecătorească internă, bazată pe probleme de securitate națională și nu a fost influențată sau mandatată de CE.
Comisia Europeană nu are autoritatea de a anula sau a dicta reluarea alegerilor naționale ale statelor membre UE. În conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), desfășurarea alegerilor intră strict sub incidența suveranității naționale și face parte din identitatea constituțională a fiecărui stat membru (arhivat aici). Procesele electorale și orice decizii privind validitatea acestora sunt de competența exclusivă a instituțiilor naționale - în acest caz, CCR.
Conform Tratatului UE (Articol 4, alineat 2):
Uniunea respectă egalitatea statelor membre în fața tratatelor, precum și identitatea lor națională, inerentă structurilor lor fundamentale, politice și constituționale, inclusiv autonomia regională și locală. Uniunea respectă funcțiile esențiale de stat ale acestora, inclusiv asigurarea integrității teritoriale a statului, menținerea ordinii publice și protejarea securității naționale. În special, securitatea națională rămâne responsabilitatea exclusivă a fiecărui stat membru.
Curtea Constituțională a României joacă un rol esențial în supravegherea și validarea procesului electoral prezidențial. Potrivit art. 146 lit. f) din Constituție și ale Legilor nr. 47/1992 și 370/2004, Curtea are competența de a asigura transparența procedurilor electorale și de a confirma rezultatele alegerilor (arhivat aici, aici și aici). Atribuțiile Curții cu privire la alegeri au două direcții principale. Prima se referă la verificarea legalității procedurii electorale, inclusiv soluționarea contestațiilor legate de înregistrarea candidaturilor sau împiedicarea desfășurării campaniei electorale. A doua componentă este confirmarea rezultatelor votării. În cazuri excepționale, atunci când este detectată o fraudă care afectează atribuirea mandatului sau calificarea în turul al doilea, Curtea poate dispune anularea alegerilor și organizarea unui nou scrutin.
În ședința din 6 decembrie 2024, CCR și-a folosit atribuțiile din Constituție și, cu unanimitate de voturi, a hotărât anularea întregului proces electoral privind alegerea Președintelui României, deoarece „campania acestui candidat (Călin Georgescu) a fost susținută din partea unui stat străin de interesele României", așa cum a declarat, în aceeași zi, și președintele Klaus Iohannis (arhivat aici și aici).
