Este adevărat că președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan sunt direct responsabili de faptul că România ar fi în faliment? Nu, nu este adevărat: România nu este în faliment, ci în recesiune tehnică, iar cauzele sunt mult mai complexe decât măsurile unei guvernări care s-a instalat în iunie 2025.
Afirmația a apărut într-un video (arhivat aici) publicat pe TikTok pe 13 februarie 2026 cu caption-ul "Nicușor și Bolojan au reușit, în sfârșit, să bage oficial România în faliment!" Vorbitorul din clip adaugă:
Astăzi, România și-a declarat oficial falimentul. Mulțumim lui Nicușor, mulțumim lui Bolojan, că cu tot ce ne-a amenințat că va face Simion, au avut ei grijă să facă ei tot - pur și simplu, ne-au băgat în faliment. Datele INS nu mint și nu au milă.
Așa arăta postarea pe TikTok la momentul redactării acestui material:
(Sursa: captură de ecran Lead Stories după postarea https://www.tiktok.com/@unumihai/video/7606310747999587587)
România nu și-a declarat oficial falimentul. Afirmația se bazează pe faptul că, începând din 13 februarie 2026, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), România a intrat în recesiune tehnică (arhivat aici).
Prim-ministrul Bolojan a explicat, pe Facebook (arhivat aici), că „creșterea economică a României în 2025 a fost de 0,6%, în condițiile schimbării rapide, în numai 6 luni, a modelului economic care ne-a dus cu spatele la zid". Acesta a adăugat că ar fi de părere că „recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții, care ne va duce, în final, la o economie solidă". Tranziția la care se referă Bolojan include cele trei seturi de măsuri de austeritate luate de guvernul său începând din iulie 2025 (arhivat aici), la mai puțin de o lună de la instalarea acestuia, pentru a combate deficitul bugetar de 9% din PIB.
Consultantul economic și financiar Adrian Negrescu (arhivat aici) a explicat, însă, pentru Lead Stories România, că nu se poate afirma în niciun caz că România a intrat în faliment.
Faliment înseamnă să nu mai poți să plătești cheltuielile de funcționare ale statului, inclusiv facturile la utilități. Noi suntem într-o recesiune tehnică, ceea ce înseamnă că statul a adunat la buget mai puțini bani decât în perioada similară a anului trecut. Economia se restructurează.
Concret, recesiunea tehnică înseamnă că România are o creștere economică anemică, aproape de zero, și o accentuare a inflației, a adăugat Negrescu. Situația reflectă o scădere a vânzărilor și a puterii de cumpărare a firmelor din România. Scăderea, însă, este una chiar "neașteptat de mică", spune Negrescu.
Putea fi și mai rău. Puteam să vedem sute de mii de oameni disponibilizați, firme falimentare, etc.
Motivele intrării României în recesiune tehnică sunt multiple, conform lui Negrescu: "vâna" politicienilor din ultimii patru ani care au crescut salarii și pensii din împrumuturile luate de țară, companiile din sectorul energetic care au crescut prețurile, în unele cazuri, cu 60%, precum și condițiile externe nefavorabile ca efectele războiului la graniță și dificultatea importurilor de carburanți și de energie.
Estimările guvernului și ale specialiștilor sunt, însă, că efectele inflației se vor estompa în a doua parte a anului, pe fondul eliminării indicatorului privind creșterea prețului la energie (link de arhivă aici și aici). "Prețurile vor continua să mai crească, dar cu o rată mai mică", a explicat Negrescu.
Vestea recesiunii tehnice a stârnit reacții în întregul spectru politic - fostul premier Marcel Ciolacu (PSD) a acuzat că datele economice din 2024 (când era prim-ministru) au fost modificate pentru a transforma „creșterea economică" din mandatul său într-o recesiune. AUR a acuzat actualul guvern de „haos administrativ" și de ascunderea în spatele cuvântului „reformă" (link de arhivă aici și aici).
Pe de altă parte, agenția Fitch a confirmat rating-ul României pe 13 februarie 2026 (arhivat aici) și a transmis că "guvernul format în vara anului 2025 a început să implementeze măsuri semnificative de consolidare fiscală care vor duce la o consolidare fiscală semnificativă în 2026, deși bugetul pentru 2026 nu a fost încă adoptat. Riscurile semnificative la adresa consolidării fiscale pe termen mediu persistă, în opinia noastră, din cauza creșterii slabe, a dificultăților de implementare, a oboselii fiscale și a tensiunilor din cadrul coaliției guvernamentale formate din patru partide".
În 16 februarie 2026, membrii Coaliției s-au reunit într-o ședință de patru ore la București, în urma multiplelor tensiuni legate de tăierile din administrație, și au căzut de acord pe câteva excepții de la acestea (arhivat aici). Instituțiile din sistemul de apărare și ordine publică, dar și educația, sănătatea și cultura vor avea un regim special în privința tăierilor de cheltuieli: acestea nu vor fi nevoite să taie fondul de salarii, ci vor putea realiza ținta de reducere a cheltuielilor și de la alte capitole.
