Este adevărat că Fondul Monetar Internațional (FMI) impune, prin Uniunea Europeană, introducerea unei taxe pe carbon pentru România în valoare de 80 de Euro/ tonă de dioxid de carbon, în vreme ce Ucraina plătește 1,10 Euro/ tonă, iar Germania numai 30 de Euro? Nu, nu e adevărat: Fondul a comunicat, anterior, că pentru ca lupta împotriva schimbărilor climatice să fie eficientă, este necesară implementarea unei taxe pe carbon, însă aceasta a fost doar o recomandare. În vreme ce statele membre UE trebuie să atingă ținte de reducere a emisiilor de carbon sub noua Lege a climei, țările care au introdus până acum taxa pe carbon au decis acest lucru la nivel guvernamental național.
Afirmația a apărut într-un video (arhivat aici) publicat pe TikTok în data de 5 februarie 2024. Descrierea de sub clip afirma:
FMI a decis ca românii care dețin proprietăți să plătească o taxă pe carbon. Prețul de 80€/tonă de CO2, care este mai mare decât pentru celălalte țări, va duce românii în imposibilitatea de a mai deține bunuri.
Așa arăta postarea pe TikTok la momentul redactării acestui articol:
(Sursa: captură de ecran TikTok făcută în 8 februarie 2024 la ora 16:11:33 UTC)
Conform paginii de atenuare a schimbărilor climatice a FMI, "cea mai recentă analiză FMI constată că țările cu emisii mari trebuie să introducă o taxă pe carbon care să crească rapid la 75 de dolari pe tonă în 2030, în concordanță cu limitarea încălzirii globale la 2°C sau mai puțin". În timpul COP28, șefa FMI Kristalina Georgieva a anunțat că taxarea carbonului ar ajuta la strângerea a trilioane de dolari necesare gestionării crizei climatice și că o modalitate prin care această țintă poate fi atinsă ar fi nepopulara taxă pe carbon prin măsuri de reglementare (link de arhivă aici).
Germania a anunțat (link de arhivă aici) în 2023 că va ridica o taxă pe combustibili fosili poluanți folosiți în gospodării și transporturi la 40 de Euro pe tonă în 2024 și la 50 de Euro pe tonă în 2025, împingând unele dintre costurile suplimentare ale decarbonizării mai departe în viitor.
Deciziile de a stabili anumite prețuri pe tonaj de carbon nu sunt luate de FMI. Legea europeană a climei abordează pașii necesari pentru a atinge obiectivul pentru 2050. Pe baza unei evaluări cuprinzătoare a impactului, UE a stabilit un nou obiectiv pentru 2030 de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% față de nivelurile din 1990. În timp ce aceste obiective mai largi de emisii sunt stabilite de UE, deciziile privind taxele pe carbon au fost până acum luate la nivel guvernamental național, cum ar fi în cazul Germaniei și Austriei (arhivat aici).
De asemenea, pe baza căutărilor Google News, folosind cuvintele cheie „Ucraina" ȘI „carbon" ȘI „taxă" ȘI „1 euro", nu există dovezi care să sugereze că Ucraina trebuie să plătească 1,10 euro pe tonă de dioxid de carbon, în timp ce România este obligată să plătească de aproape 80 de ori mai mult (arhivat aici).
