Este adevărat că Republica Moldova este în stare de urgență, asediu și război, iar același scenariu va avea loc și în România? Nu, nu este adevărat: pe 11 decembrie 2024, guvernul moldovean a declarat o stare de urgență, care se referă strict la sectorul energetic pe un termen de 60 de zile, începând cu 16 decembrie 2024. Prin această măsură, Comisia pentru Situații Excepționale va putea adopta măsuri urgente pentru a aloca resurse financiare și a coordona acțiunile necesare în vederea asigurării resurselor energetice.
Afirmația a apărut într-un videoclip publicat pe TikTok în 12 decembrie 2024, care este arhivat aici, cu titlul "Așteptați-vă la același scenariu și în România". Vorbitoarea detaliază:
Stare de urgență, de asediu și de război pe un termen de 60 de zile în Republica Moldova începând cu 16 decembrie.
Așa arăta postarea pe TikTok la momentul redactării acestui material:
(Sursa: captură de ecran TikTok făcută luni, 16 decembrie 2024, la ora 7:20 EET)
Pe 11 decembrie 2024, guvernul Republicii Moldova a anunțat (arhivat aici) că urmează să instituie starea de urgență în sectorul energetic pentru 60 de zile, începând cu 16 decembrie 2024. Pe 12 decembrie 2024, Parlamentul din Republica Moldova a aprobat (arhivat aici) această măsură pe o perioadă de 60 de zile, aceasta luând efect pe 16 decembrie 2024. Astfel, autoritățile vor putea raționaliza consumul, dacă situația o impune.
Măsura a fost luată la solicitarea guvernului pentru a preveni „o posibilă criză umanitară" în regiunea transnistreană, aceasta venind pe fondul incertitudinii privind livrările de gaze ale companiei ruse Gazprom către această regiune. Propunerea (arhivat aici) a venit din partea viceprim-ministrului pentru reintegrare Oleg Serebrian, care a declarat în mod expres că decizia este necesară pentru a preveni „o posibilă criză umanitară" pe malul stâng al Nistrului.
"Această măsură este necesară în contextul riscurilor majore la adresa securității energetice a Republicii Moldova și eventualelor efecte de ordin umanitar în stânga Nistrului, determinate de incertitudinea privind livrările de gaze naturale de către Gazprom către regiunea transnistreană, mai ales în contextul atacurilor asupra infrastructurii energetice din Ucraina", a declarat executivul de la Chișinău. În timpul stării de urgență, Comisia pentru Situații Excepționale va putea adopta măsuri urgente pentru alocarea resurselor financiare și coordonarea acțiunilor necesare pentru asigurarea resurselor energetice, precum și pentru depășirea consecințelor umanitare ale situației de urgență.
Această măsură permite autorităților moldovenești să cumpere mai ușor energie electrică de pe piața românească, care este mai scumpă. Cu toate acestea, ea este vândută la un preț plafonat, care va acoperi deficitul creat de lipsa gazului pe malul stâng al Nistrului. Tot în starea de urgență, autoritățile vor putea să raționalizeze consumul de energie electrică, să aloce mai ușor banii necesari pentru achiziționarea energiei și să ia decizii pentru aprovizionarea cu energie printr-o procedură simplificată, inclusiv prin derogare de la normele legale. Această stare de urgență se referă strict la sectorul energetic, nu există niciun asediu/ risc de război, conform atât comunicatului, cât și relatărilor din presă (arhivat aici).
Starea de urgență și starea de asediu (adesea asemănătoare legii marțiale) sunt măsuri guvernamentale adoptate în timpul crizelor, dar care diferă semnificativ în ceea ce privește domeniul de aplicare, autoritatea și impactul asupra libertăților civile (arhivat aici).
O stare de asediu (arhivat aici) reprezintă o condiție juridică excepțională în care limitele constituționale ale puterilor guvernului sunt suspendate, de obicei din cauza unei necesități militare și care implică legea marțială. Starea de urgență declarată de guvernul moldovean se supune unui vot în Parlament, în timp ce legea marțială presupune înlocuirea temporară a regimului civil cu autoritatea militară și este invocată de obicei în caz de război, rebeliune sau dezastru natural, aceasta nefiind supusă unui vot în Parlament, ci fiind o prerogativă a șefului statului.
În plus, nu există niciun temei pentru afirmația conform căreia o măsură similară va fi introdusă și în România, aceasta fiind pur speculativă și fără nicio sursă credibilă care să o susțină.
