Este adevărat că șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va confisca depozitele bancare ale românilor? Nu, nu este adevărat. Afirmația este o interpretare greșită a discuțiilor politice legate de strategiile de investiții din Uniunea Europeană.
Aceasta a apărut în 4mai 2024, într-un videoclip publicat pe TikTok - care nu mai este disponibil online, dar o captură a acestuia a fost arhivată aici. Clipul ilustrează și un articol de pe Bugetul.ro, una dintre platformele media pe care a circulat această dezinformare (arhivat aici).
Una dintre descrierile ce deschide clipul, care coincide cu titlul articolului, este:
Ursula von der Leyen a pus ochii pe banii românilor. Planurile șefei comisiei europene nu exclud confiscarea depozitelor de economii.
Așa arăta postarea pe TikTok la momentul publicării acestui material:
(Sursa: captură de ecran TikTok făcută în 26 martie 2025, ora 7:15:52 EET)
Speculațiile cu privire la confiscarea depozitelor bancare nu au nicio bază în politicile sau declarațiile oficiale ale UE. În timp ce discuțiile despre potențialele surse de finanțare pentru proiectele europene continuă, niciun plan sau directivă oficială a UE nu susține ideea de a confisca economiile cetățenilor. Oficialii UE nu au sugerat sau aprobat niciun plan care ar implica asta. Comunicările oficiale pun accentul pe mecanismele financiare voluntare (arhivat aici), nu pe măsuri forțate.
Afirmația provine dintr-o denaturare a raportului Draghi (arhivat aici), care analizează provocările cu care se confruntă UE în menținerea competitivității sale economice la scară globală. Raportul subliniază că UE are nevoie de aproximativ 800 de miliarde de euro anual pentru a-și reduce decalajul economic.
Ursula von der Leyen s-a referit la ideea de „mobilizare a economiilor private" pentru a acoperi o parte din această sumă. Declarația fost interpretată greșit ca o măsură coercitivă. Însă șefa Comisiei Europene nu s-a referit la confiscarea forțată a economiilor, ci la politici care încurajează direcționarea investițiilor sau economiilor către scopuri strategice (arhivat aici). Conceptul se aliniază cu un sistem în care UE facilitează circulația fondurilor în cadrul structurilor sale financiare, pentru a promova creșterea economică - în esență, UE s-ar împrumuta de la cetățenii săi într-un mod structurat și voluntar, fără ca aceștia să-și piardă accesul la bani.
UE are mecanisme solide de protecție a depozitelor. Fiecare stat membru își administrează propriul sistem bancar, asigurând securitatea financiară a cetățenilor. România protejează depozitele oamenilor prin legea 311/2015 privind schemele de garantare a depozitelor bancare (arhivat aici). Mai mult, schema de garantare a depozitelor a UE (arhivat aici) asigură că depozitele bancare de până la 100.000 de euro pentru o persoană, per bancă sunt protejate în caz de faliment bancar. Mai mult de-atât, Banca Centrală Europeană (BCE) și autoritățile naționale de reglementare impun reglementări financiare stricte (arhivat aici) pentru a proteja sistemul bancar și pentru a preveni interferența neautorizată a statului în depozitele personale.
Orice măsură radicală, cum ar fi confiscarea depozitelor, ar trebui să fie aprobată de toate statele membre UE - ceea ce o face foarte puțin probabilă atât din punct de vedere juridic, cât și economic. În plus, confiscarea economiilor private ar contrazice tratatele UE, care protejează drepturile de proprietate și stabilitatea financiară (arhivate aici și aici).
Totodată, UE nu a implementat sau propus niciodată o politică care să implice confiscarea economiilor cetățenilor. Crizele financiare anterioare (arhivat aici) au fost gestionate prin intervenții economice structurate, nu confiscări directe.
