Este adevărat că guvernul român ar urma să impună amenzi între 10.000 și 20.000 de euro pentru orice conținut online pe care îl consideră „teorie a conspirației" sau „manipulativ" și că autoritățile vor putea să cenzureze orice? Nu, nu este adevărat - deși există mai multe inițiative legislative care vizează combaterea dezinformării și a conținutului periculos din online, niciuna dintre ele nu prevede instaurarea cenzurii sau a amenzilor subiective.
Afirmația a apărut într-un video (arhivat aici) publicat pe TikTok pe 5 martie 2024, cu descrierea:
Începând de săptămâna viitoare, guvernul României va aplica amenzi de la 10.000 la 20.000 euro și va cenzura conținutul online pe care îl consideră „teorii ale consiprației, „manipulator" etc. Practic vor putea cenzura tot ce nu le place. (...) Acest lucru ne va ține înapoi, așa cum a făcut comunismul.
Așa arăta postarea pe TikTok la momentul publicării acestui material:
(Sursa: captură de ecran TikTok făcută pe 27 martie 2025, ora 10:42:08 EET)
Unul dintre proiectele de lege menite să combată dezinformarea este cel privind fenomenul „deepfake" (arhivat aici), care urmărește sancționarea celor ce creează sau distribuie materiale audio-video generate cu ajutorul inteligenței artificiale, fără a menționa că sunt falsuri. În acest caz, amenzile pot ajunge la 200.000 de RON (aproximativ 40.000 EUR), iar în cazuri grave, pedeapsa poate include până la doi ani închisoare. Însă această lege nu are nicio legătură cu opiniile sau conținutul politic, ci doar cu materialele fabricate cu ajutorul inteligenței artificiale, în scop manipulator.
O altă propunere legislativă vizează platformele de social media mari (arhivat aici), precum Facebook, YouTube și TikTok, cerându-le să limiteze conținutul ilegal, instigator la ură sau manipulator pe teme de interes național. Acest proiect de lege prevede folosirea algoritmilor de inteligență artificială pentru moderarea conținutului, însă nu menționează niciun fel de sancțiuni pentru utilizatorii care postează teorii ale conspirației.
O a treia inițiativă (arhivat aici), care a provocat cele mai multe controverse, este noul Cod de Reglementare a Conținutului Audiovizual (arhivat aici), propus de Consiliul Național al Audiovizualului (CNA). Acesta caută să combată dezinformarea și să protejeze minorii, extinzând regulile care se aplică televiziunilor și radiourilor și asupra conținutului online, inclusiv pe platforme precum YouTube și TikTok. Codul prevede, printre altele, că, înainte de a face acuzații publice privind fapte ilegale sau imorale, persoanele vizate trebuie să fie contactate și să li se acorde dreptul la replică. Dacă regula nu va fi respectată, amenzile pot ajunge până la 200.000 de RON. Criticii susțin că formulările vagi ale proiectului ar putea permite un exces de zel, ceea ce a sporit îngrijorările legate de libertatea de exprimare, însă proiectul nu este încă adoptat și pot fi trimise observații până în 15 aprilie 2025.
Astfel, guvernul român nu este pe cale să introducă sancțiuni drastice specifice pentru cei care promovează teorii ale conspirației și nici nu va putea șterge orice conținut online după bunul plac, întrucât niciuna dintre inițiativele aflate în discuție nu oferă autorităților o astfel de putere. Scopul măsurilor este de a combate dezinformările online și protejarea utilizatorilor vulnerabili, în special minori, nu pedepsirea opiniilor contrare guvernării.
