Este adevărat că seceta care afectează nivelul fluviului Dunărea este falsă și orchestrată de autorități prin manipularea barajelor pentru a obliga statul să cumpere energie electrică din Ucraina? Nu, nu este adevărat: întreaga Europă resimte de la începutul verii o perioadă de secetă și caniculă, iar aceasta afectează mai multe râuri și fluvii din Europa, precum Rinul din Germania și Padul din Italia. Nivelul apelor Dunării a ajuns, pe 6 august 2026, la minimul istoric din 1985, adică 1.400 de metri cubi pe secundă.
Afirmația a apărut într-un video (arhivat aici) publicat pe TikTok pe 3 august 2026. Acesta afișa, în colțul din stânga-jos al ecranului, o captură de imagine a unei știri ActiveNews, un site cunoscut pentru dezinformare (arhivat aici). Site-ul titra:
E așa "SECETĂ" pe Dunăre încât au apărut și DELFINII. (...) Sute de români contrazic cu filmări pe internet propaganda oficială cu SECAREA DUNĂRII.
De asemenea, un prim vorbitor din clip spune:
Circulație normală pe Dunăre, o adâncime destul de bună, zic eu. Ia să vedem cât avem aici: 22,3 metri adâncime, așa îmi arată sonarul. Criză energetică, criză de apă ... unde e apa, mă?
Al doilea vorbitor completează:
Cineva are senzația că toți românii pot fi manipulați cu televizorul, așa cum au făcut-o de 36 de ani. Cineva ne spune că trebuie să importăm energie electrică de la o țară aflată în război, adică Ucraina. Avem senzația că cineva se joacă cu barajele, ca să ne prezinte "marea secetă" de pe Dunăre. Cineva ne-a vândut o poveste frumos împachetată și a băgat România în stare de alertă.
Așa arăta postarea pe TikTok la momentul redactării acestui material:
(Sursa imaginii: postare de @kovacs.valer pe TikTok)
Contrar afirmațiilor și imaginilor prezentate în clipul TikTok, nivelul extrem de scăzut al apelor Dunării este documentat și monitorizat de experți din mai multe țări, inclusiv România. Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) transmite zilnic informări despre nivelul apelor fluviului și despre debitul acestora. Conform buletinelor informative, Dunărea își continuă scăderea, iar la intrarea în țară debitul fluviului a ajuns, la 6 august 2026, la 1.400 de metri cubi pe secundă, atingând minimul istoric din 1985 încoace. (link-uri de arhivă aici și aici)
În ceea ce privește adâncimea raportată de utilizatorul TikTok, ea variază oricum de-a lungul fluviului. Dunărea este al doilea fluviu ca mărime din Europa și parcurge 10 țări din Germania până în România, unde se varsă în Marea Neagră. În total, străbate peste 2.800 de kilometri prin continent, dintre care peste 1.000 de kilometri prin România, de la Baziaș (granița cu Serbia) până la Sulina (gura de vărsare în Marea Neagră). Adâncimea sa variază, în mod normal, între 7 și 120 de metri, însă aceasta este în scădere atât pe teritoriul României, cât și al țărilor vecine, iar situația este documentată de jurnaliști și de experți. (link-uri de arhivă aici, aici și aici)
Motivele pentru secarea Dunării sunt multiple și nu afectează doar România. Ungaria și-a oprit aproape total centrala nucleară de la Paks din cauza debitului prea mic al fluviului. Institutele hidrologice arată că, deși România nu a avut partea de o vară extrem de călduroasă comparativ cu ultimii ani, iar ploile și-au făcut simțită prezența constant, acestea nu influențează atât de mult debitul și nivelul Dunării. Râurile din România care se varsă în Dunăre înainte de Călărași abia pot colecta 10% din debitul total al fluviului. (link-uri de arhivă aici și aici)
Cea mai mare parte a apelor Dunării care intră în România vine din râurile Inn, Sava, Drava și Tisa, care împreună asigură peste jumătate din apa care intră pe la Baziaș. Drava, care asigură cât toate râurile românești de până la Călărași la un loc, se confruntă cu o secetă majoră și poate fi traversat pe jos în anumite locuri, la fel ca și ceilalți mari afluenți din Ungaria și Serbia. Alți afluenți din Austria, Ungaria, Slovacia și Serbia asigură restul de apă. Astfel, chiar dacă râurile din România ar fi la cote maxime, nu ar reuși să compenseze scăderea majoră a principalilor afluenți ai Dunării din afara României.
Drept urmare, unul dintre cele două reactoare de la Centrala nucleară de la Cernavodă, care furnizează 20% din energia electrică a țării (arhivat aici), a trebuit să fie închis din cauza lipsei de apă din Dunăre care să alimenteze sistemul său de răcire. Al doilea reactor a fost menținut în funcțiune cu greu, după ce autoritățile au aruncat în aer o stâncă din traiectoria fluviului și au scufundat a patru barje în apele Dunării pentru creșterea debitului spre Centrala de la Cernavodă. Cu toate acestea, nivelul apei a continuat să scadă, iar, în 13 august 2026, al doilea reactor a fost închis pe o perioadă nedeterminată. Conform predicțiilor hidrologilor, debitul Dunării nu are șanse să crească în mod natural până la mijlocul lunii august. (link-uri de arhivă aici, aici și aici)
În ceea ce privește importul de energie, Nuclearelectrica, producătorul de energie nucleară al României, a anunțat pe 3 august 2026 că va importa energie din Ucraina, în baza unui acord de cooperare semnat de cele două țări în 2023. Guvernul și compania au luat decizia după emiterea stării de alertă națională în contextul secetei severe de pe Dunăre. (link-uri de arhivă aici și aici)
Premierul interimar Ilie Bolojan a explicat (arhivat aici):
Așa cum România, în situația în care Ucraina a avut probleme de alimentare cu energie electrică în ultimii ani, a alocat atunci când au fost nevoie cote de energie în regim comercial și Ucraina, tot în regim comercial, în condiții de piață, alocă aceste cote de energie și atunci când au capacitatea în rezervă, (...) în așa fel încât să ne echilibreze sistemul energetic național.
Astfel, nu există nicio dovadă că cineva se „joacă" cu barajele Dunării pentru a face să pară că România are o criză. Purtătoarea de cuvânt a Administrației Naționale a Apelor, Ana Maria Agiu, a negat acest scenariu și a explicat că apa care intră în țară prin barajul Porțile de Fier (la granița cu Serbia) iese în aceeași cantitate pe partea opusă. (link-uri de arhivă aici și aici)
