Este adevărat că România deține 60 la sută din rezervele de apă ale Uniunii Europene? Nu, nu este adevărat: procentul de 60 la sută provine dintr-un studiu de piață din 2011, referitor la apa minerală îmbuteliată. Datele oficiale arată că, dimpotrivă, România se situează sub media europeană (2.144,8 m³ de apă dulce regenerabilă pe cap de locuitor pe an), față de o medie a statelor UE de circa 8.000-9.000 m³ pe cap de locuitor, adică aproximativ un sfert din media europeană), iar cea mai mare parte din apa care îi traversează teritoriul nici măcar nu se formează pe teritoriul românesc.
Afirmația a apărut într-un clip publicat pe TikTok (arhivat aici), pe 18 iulie 2026.
În clip, senatoarea Diana Șoșoacă spune:
60 la sută din apa Uniunii Europene e în România.
Așa arăta postarea pe TikTok la momentul redactării acestui material:
(Sursa imaginii: Captură de ecran a postării https://www.tiktok.com/@diana.i.sosoaca.official/video/7663967478799731990, făcută de Lead Stories)
Cifra de 60 la sută circulă din 2011, când publicația Business 24 a preluat un comunicat al producătorului de apă minerală Rio Bucovina, conform căruia România deținea 60 la sută din rezervele de apă ale Europei, dar exploata doar 20 la sută, într-un context care privea explicit piața internă de apă minerală îmbuteliată, nu apa dulce a țării (arhivat aici).
Cu privire la apa dulce, datele sunt departe de 60 la sută. Conform datelor Eurostat, în ediția cu date extrase în iulie 2026, media resurselor regenerabile de apă (cantitatea de apă dulce disponibilă anual dintr-un stat, provenită din precipitații și scurgeri interne, plus apa care intră din alte țări prin râuri și fluvii) per locuitor în statele UE este de 8-9 mii de m³, iar cele mai mari resurse dintre statele membre le au Croația (30.600 m³), Finlanda (19.600 m³), Estonia (18.700 m³), Suedia (18.200 m³) și Letonia (18.000 m³). Norvegia ajunge la aproape 67.000 m³ per locuitor. România nu apare în acest top: potrivit aceluiași set de date Eurostat, țara noastră dispune de 2.144,8 m³ per locuitor, sub media UE, dar peste pragul de „stres hidric". Statele UE aflate în „stres hidric" (sub 1.700 m³ per locuitor) sunt Polonia, Cehia, Cipru și Malta, nu România (link arhivat aici).
În termeni absoluți, România generează pe teritoriul propriu aproximativ 40,87 miliarde m³ de apă dulce regenerabilă anual, comparativ cu Norvegia (~382 miliarde m³), Turcia (~227 miliarde m³), Franța (~200 miliarde m³), Italia (~182,5 miliarde m³) și Suedia (~171 miliarde m³), conform datelor FAO-AQUASTAT (arhivat aici). Aceste țări generează, astfel, de patru până la nouă ori mai mult decât România.
De asemenea, conform acelorași date FAO-AQUASTAT, citate într-un studiu al Facultății de Geografie din Kiev, concluzia rămâne aceeași dacă luăm în calcul totalul de apă care ajunge, tranzitează sau se scurge prin România, inclusiv Dunărea adusă din amonte. Acest total ajunge la circa 212 km³ pe an, însă doar 20 la sută din el se formează efectiv pe teritoriul românesc. Restul de 80 la sută este apă externă, adusă din alte țări prin cursul Dunării și al altor râuri transfrontaliere, pe care România o primește și o revarsă în Marea Neagră (arhivat aici).
