Este adevărat că românii au la dispoziție doar șase luni pentru a rezolva actele de moștenire, altfel sunt impozitați automat cu 1% din valoarea totală a imobilelor moștenite, în cadrul unui plan al statului de a-i deposeda de casele lăsate drept moștenire? Nu, nu este adevărat: termenul fiscal este de doi ani de la data decesului, nu de șase luni. Impozitul de 1% există, dar se aplică doar dacă succesiunea nu este finalizată în acest interval de doi ani, iar depășirea termenului atrage plata impozitului, nu pierderea casei în favoarea statului.
Afirmația a apărut într-un videoclip publicat pe TikTok în 12 februarie 2026, care între timp a fost șters de pe platformă, dar a fost arhivat aici.
Descrierea clipului este următoarea:
Taxa pe Sicriu. Planul cinic de a lăsa românii fără casele moștenite. Guvernul îți pune sechestru pe succesiune.
Așa arăta postarea pe TikTok în momentul redactării acestui material:
(Sursa imaginii: Postare de unumihai pe TikTok)
Regula este stabilită de articolul 111 alineatul (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, care prevede că, pentru transmiterea dreptului de proprietate asupra locuinței prin moștenire, nu se datorează impozit dacă succesiunea este dezbătută și finalizată în doi ani de la data decesului. Abia în cazul nefinalizării procedurii în acest termen, moștenitorii datorează un impozit de 1%, calculat la valoarea masei succesorale (arhivat aici).
De asemenea, impozitul nu se aplică, de altfel, întregii moșteniri. Potrivit normelor fiscale, masa succesorală cuprinde, în acest caz, doar activul net imobiliar, adică apartamentele, casele și terenurile (arhivat aici).
Cifra de șase luni menționată în videoclipul postat pe TikTok nu este inventată, însă se referă la altceva și, mai ales, la o reglementare care nu mai este în vigoare. Vechiul Cod prevedea că dreptul de a accepta succesiunea se stinge în termen de șase luni de la deschiderea moștenirii. Această regulă a fost înlocuită odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Civil, în octombrie 2011, tocmai pentru că termenul era considerat prea scurt. În prezent, articolul 1103 alineatul (1) din Codul Civil stabilește că dreptul de opțiune succesorală se exercită în termen de un an de la data deschiderii moștenirii (arhivat aici și aici). Așadar, timpul alocat pentru finalizarea procesului de succesiune este de doi ani.
Departe de a înăspri regimul, statul l-a relaxat temporar în 2026. Prin articolul III din Legea nr. 170/2026, adoptată după perturbările tehnice care au afectat activitatea notarială, succesiunile pentru care termenul de doi ani se împlinește între 14 iulie și 30 septembrie 2026 au putut fi înregistrate până la 30 septembrie 2026, fără plata impozitului de 1% (arhivat aici).
Nedezbaterea succesiunii nu duce automat la pierderea bunurilor în favoarea statului. Legea prevede însă două termene distincte. În primul an de la deces, moștenitorii trebuie să își exercite dreptul de opțiune succesorală, adică să accepte moștenirea sau să renunțe la ea. Acceptarea poate fi și tacită: faptul că moștenitorul locuiește în imobil, plătește impozitul pe clădire sau utilitățile este considerat act de acceptare. Odată acceptată moștenirea, dezbaterea succesorală propriu-zisă, la notar sau în instanță, poate fi cerută oricând, fiind imprescriptibilă, iar depășirea termenului fiscal de doi ani atrage plata impozitului de 1%, nu confiscarea imobilului. Doar dacă niciun moștenitor nu își exercită dreptul de a accepta sau refuza moștenirea în termen de un an, doar atunci moștenirea poate fi declarată vacantă și poate trece în proprietatea statului, în temeiul articolului 1135 din Codul Civil (arhivat aici).
