Este adevărat că există o lege la nivelul Uniunii Europene (UE) prin care orice cetățean european poate executa românii cu datorii la bancă? Nu, nu este adevărat: UE a introdus instrumente legale pentru a eficientiza recuperarea datoriilor la nivel național, în toate statele membre, nu pentru a facilita vânzări forțate către cetățeni din alte țări.
Afirmația a apărut într-un videoclip (arhivat aici), publicat pe TikTok pe 10 septembrie 2024, care aparține europarlamentarului Luis Lazarus. Descrierea clipului este: „Europarlamentarul Luis Lazarus vă demonstrează cum veți rămâne fără nimic". Pe o burtieră în partea de jos a ecranului regăsim și continuarea: „Deposedarea progresivă a oamenilor de agoniseala lor!"
În clip, Lazarus spunea:
Oricum, România este o problemă pentru întreaga comunitate europeană, România având cel mai mare procent de proprietari. Ce s-au gândit ei? Au inițiat o lege prin care oricine te poate executa, din toată comunitatea europeană. Adică dacă ai o datorie, te poți trezi că vine unu' din Elveția și zice noi suntem cutărică din Elveția și observăm că ați făcut un împrumut la bancă, mai aveți de plătit vreo 2.000-3.000 euro, și ne-am gândit să vă luăm casa, de exemplu, dacă nu ne plătiți banii. (...) Poate nu știți legea actuală din România, dar poți fi executat aproape de oricine de prin Uniunea Europeană.
Europarlamentarul a mai adăugat:
Tanti asta (n.r. Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene) ... zice că să nu mai avem proprietate deloc (...). Deci ce urmăresc ei? Deposedarea progresivă, etapizată a oamenilor de agoniseala lor. (...) Cum te deposedează? Măresc prețul alimentelor, inflația, și salariile sau pensiile rămân pe loc, puterea de cumpărare scade vertiginos și obligă oamenii să intre în împrumuturi. Pe măsură ce rostogolesc aceste împrumuturi ajung să-și piardsă casele, terenurile, mașinile, agoniseala și ajung în stradă.
Așa arăta postarea pe TikTok în momentul redactării acestui material:
(Sursa: captură de ecran TikTok făcută marți, 8 octombrie 2024, la ora 11:03 EET)
În România, executarea silită este reglementată în principal de Codul de procedură civilă (adoptat prin Legea nr. 134/2010, arivat aici), în special în Cartea a V-a, care reglementează procedura de executare silită. Acest mecanism permite creditorilor să își recupereze datoriile de la cetățeni sau entități în mod forțat, atunci când aceștia nu plătesc voluntar, conform termenelor contractuale. Pe lângă Legea 134, mai sunt importante Legea nr. 287/2009 privind Codul civil (arhivat aici), care reglementează inclusiv datoriile și Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești (arhivat aici), care reglementează organizarea și funcționarea profesiei de executor judecătoresc. Aceste legi asigură un proces etapizat al executării silite și recuperarea datoriilor într-un cadru legal strict reglementat.
Pașii principali ai unei executări silite sunt:
- Creditorul trebuie să prezinte un document care să ateste dreptul său de a cere executarea silită (de exemplu, o hotărâre judecătorească definitivă);
- Creditorul depune cererea la un executor judecătoresc, care deschide un dosar și verifică titlul executoriu;
- Executorul cere, apoi, aprobarea judecătoriei pentru a începe executarea silită;
- Judecătorul verifică legalitatea și aprobă cererea, dacă toate condițiile sunt îndeplinite;
- Executorul trimite cetățeanului/ entității îndatorate o somație, acordându-i un termen (în general 15 zile) pentru a plăti voluntar datoria.
Dacă datoria nu este plătită în termenul prevăzut, intervine executarea silită propriu-zisă - și anume posibila poprire a salariilor, pensiilor sau conturilor bancare în general; sau, în cazul proprietăților, licitarea și vânzarea, sau a altor bunuri, pentru recuperarea datoriilor de către creditor. În alte cuvinte, executarea silită are loc numai atunci când o hotărâre judecătorească o justifică. Mai mult, popririle de conturi pot apărea și în baza clauzelor dintr-un contract care îi dă putere creditorului din România să își revendice împrumutul. Aceste proceduri sunt recunoscute și de Rețeaua Judiciară Europeană (în materie civilă și comercială), arhivat aici.
La nivel european, nu există o lege sau propunere legislativă care să le permită sau să prioritizeze cetățenii din alte state membre să preia datoriile și proprietățile românilor în mod forțat. Drepturile de proprietate și obligațiile financiare ale cetățenilor sunt reglementate nu doar la nivel național, ci și prin tratatele internaționale privind protecția dreptului la proprietate privată, precum Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (arhivat aici). În cadrul UE - în cazul unor cetățeni români sau de altă naționalitate, care obțin împrumuturi în alte state membre decât reședința lor din actul de identitate - executarea silită poate fi complexă, din cauza diferitelor diferențe de sisteme juridice între statele membre.
Cu toate astea, UE a introdus instrumente legale, precum Regulamentul european 805/2004 (arhivat aici) privind crearea unui Titlu Executoriu European pentru datoriile necontestate. Acesta există pentru a eficientiza recuperarea datoriilor. Regulamentul elimină, în anumite condiții, toate formalitățile suplimentare din statul în care se cere executarea unei hotărâri judecătorești din alt stat membru, dacă nu există vreo dispută clară legată de natura sau valoarea datoriei (arhivat aici). Prin urmare, UE nu poate confisca în mod arbitrar proprietățile, dar lucrează la directive pentru a simplifica procesele de aplicare a legii pentru statele membre.
Altfel spus, atât drepturile, cât și îndatoririle cetățenilor români privind proprietatea sunt reglementate printr-o serie de legi, care urmează să fie implementate mai eficient și printr-o serie de reglementări europene, lăsând fără temei juridic declarația europarlamentarului Luis Lazarus.
