Este adevărat că românii nu își vor mai alege președintele și Parlamentul, după ce țara va fi împărțită în regiuni? Nu, nu este adevărat. Independent de organizarea teritorială a țării, cetățenii români își votează direct președintele și Parlamentul -, drept garantat prin Constituția țării.
Afirmația a apărut într-un videoclip pe TikTok (arhivat aici), publicat pe 15 ianuarie 2025, cu descrierea:
PARLAMENTUL ROMÂNIEI nu va mai fi ales de popor. După reducerea celor 41 de județe în 8 REGIUNI, Șeful statului va fi ales de PARLAMENT!!!
Utilizatorul a mai scris:
Partidele care vor obține majoritatea în cele 8 REGIUNI vor decide candidații!
Așa arăta postarea pe TikTok în momentul redactării acestui material:
(Sursa: captură de ecran TikTok, făcută joi, 30 ianuarie 2025, ora 1:06 EET)
Atât alegerea președintelui, cât și a parlamentarilor este garantată pentru cetățeni prin Constituția României, care prevede că votul cetățenilor peste 18 ani este universal şi liber exprimat (arhivate aici și aici). Mai mult de-atât, dreptul de vot este susținut și prin art.3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), din care România face parte. Acesta stipulează că părțile semnatare „se angajează să organizeze, la intervale rezonabile, alegeri libere cu vot secret (arhivat aici), asigurând „libera exprimare a opiniei poporului cu privire la alegerea corpului legislativ", indiferent de organizarea teritorială a țării. Același articol din Convenția CEDO include și dreptul de a candida și de a fi ales în același proces electoral democratic (arhivat aici).
În plus, candidații la președinție ajung pe buletinul de vot după ce sunt validați de Biroul Electoral Central (BEC) și pot fi independenți (arhivat aici), dacă strâng cel puțin 200.000 de semnături, sau aleșii fiecărui partid (arhivat aici). Cei din urmă sunt aleși printr-un proces reglementat de statutul fiecărui partid, indiferent de structura administrativ-teritorială a țării sau de ce partid ar guverna, majoritar, țara, iar Curtea Constituțională este singura entitate care poate, în momentul de față, să respingă un candidat (arhivat aici), pe baza unor contestații depuse.
Rolul Parlamentului României este, pe scurt, acela de a reprezenta voința cetățenilor (arhivat aici), iar pentru a face orice modificare în procesul electoral, instituția ar trebui să modifice Constituția (arhivat aici) și s-o valideze prin referendum. Până la momentul redactării acestui material - 30 ianuarie 2025 - nu au existat comunicări oficiale cum că România va face pași în această direcție sau că un anumit partid va decide candidații, dacă țara va fi reorganizată în regiuni. Nici o căutare Google bazată pe termenii cheie „președinte", „parlament", „vot" și „8 regiuni" nu aduce rezultate concludente (arhivat aici).
Proiectul de reorganizare administrativ-teritorială a României a fost susținut încă din 2011 de fostul președinte al țării, Traian Băsescu (arhivat aici). Proiectul a fost propus și în 2023 de fostul deputat al Partidului Uniunii Salvați România (USR) Tudor Benga, respins apoi în Camera Deputaților (arhivat aici). În 2025, premierul Marcel Ciolacu a propus desființarea celor 41 de județe și împărțirea României în opt regiuni (arhivat aici). Următorii pași, conform declarațiilor lui Ciolacu, sunt ca o comisie să gândească acest proiect de lege, apoi să negocieze votarea lui în coaliția de guvernare, proces care se va întinde pe următoarele șase luni, cel puțin. Însă reorganizarea administrativ-teritorială a țării este discutată mai ales în contextul eficientizării fondurilor europene și al unei administrări mai eficiente (arhivat aici), iar asta implică modificarea legilor organice (arhivat aici), dar nu și a Constituției.
