Este adevărat că Uniunea Europeană (UE) obligă România să scumpească apa potabilă cu 30 la sută? Nu, nu este adevărat: un proiect de lege depus recent în Parlament vizează modificarea tarifului pentru apa industrială folosită de marii consumatori, precum companiile din energie. Nu influențează prețul apei potabile pentru gospodării.
Afirmația a apărut pe 25 iunie 2026, într-un clip publicat pe TikTok (arhivat aici).
În caption, utilizatorul scrie:
UNIUNEA EUROPEANĂ IMPUNE ROMÂNIEI SCUMPIREA APEI POTABILE ȘI CANALIZĂRII CU 30% ÎNCEPÂND CU 1 IULIE 2026
LEGEA A TRECUT DE SENAT CU VOTURILE PSD/PNL/USR/UDMR
Așa arăta postarea pe TikTok în momentul redactării acestui material:
(Sursa imaginii: Captură de ecran a postării https://www.tiktok.com/@lideraavocat/video/7655415513199201558 făcută de Lead Stories)
Pe 29 iunie 2026 a fost depus în Parlament - și a trecut de cele două camere, Camera Deputaților și Senatul - proiectul de lege privind mecanismul economic al apei, un angajament asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) (arhivat aici). Acest proiect nu vizează apa potabilă folosită de gospodării, ci tariful pe care marii consumatori industriali de apă - în special companii din energie, precum Hidroelectrica sau Nuclearelectrica - îl plătesc pentru apa industrială folosită în producția de energie. Această taxă va crește gradual, în trei ani, iar banii strânși vor alimenta un fond dedicat reparării digurilor și barajelor din România, multe dintre ele vechi și subfinanțate, care lasă în prezent comunități întregi expuse riscului de inundații (arhivat aici).
Cu alte cuvinte, UE nu impune scumpirea apei de la robinet pentru cetățeni. România își respectă un jalon deja convenit prin PNRR, iar reforma vizează modul în care marii operatori economici plătesc resursa de apă folosită industrial, nu facturile populației (arhivat aici).
Ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu, a prezentat cele patru scenarii ale Băncii Mondiale privind necesarul de finanțare pentru infrastructura de apărare împotriva inundațiilor pe următorii 15 ani, nevoile din proiecte variind între 26,8 și 40 de miliarde de lei, în funcție de amploarea lor (arhivat aici). Ea a avertizat că, dincolo de posibila finanțare prin PNRRR - 2,5 miliarde de lei în următorii 15 ani -, fără crearea unui fond de investiții, banii necesari nu sunt acoperiți de sistemul actual. În plus, lipsa lucrărilor critice va pune tot mai mult în pericol viețile oamenilor. Buzoianu a mai declarat că, deşi Banca Mondială a propus iniţial introducerea unei taxe aplicate pe persoană şi pe consumul de apă, în urma negocierilor cu Comisia Europeană, această propunere a fost retrasă.
„Am reuşit să argumentăm de ce putem să creştem, totuşi, finanţarea pentru lucrările la infrastructură şi, în acelaşi timp, să nu punem această taxă. Acum ne uităm la creşterea preţului la apă brută", a adăugat Buzoianu.
Chiar și în scenariul cel mai pesimist, un eventual impact indirect asupra prețului apei potabile ar fi neglijabil - de ordinul câtorva bani pe lună -, a mai spus Buzoianu, subliniind că vrea să demonteze acest fake news, cum că proiect apei îi va afecta pe români (arhivat aici). Buzoianu a declarat:
În cazul în care există o creştere graduală pe trei ani de acum încolo, iar operatorii vor decide să ducă absolut toată suma către populaţie şi nu vor suporta niciun leu din profit, vorbim de 0,01 lei pe metru cub.
Asta înseamnă un ban la momentul în care se va finaliza această creştere graduală pe trei ani de zile. Vorbim de un ban pe metru cub. Să presupunem că o persoană consumă 10 metri cubi pe lună, ceea ce oricum este mult peste consumul mediu, am ajunge la 10 bani pe factură suplimentară (...) Noi nu credem că asta ar trebui să fie măsura, dar chiar şi aşa vorbim de 10 bani pe o factură de 10 metri cubi. Din aceşti bani vor putea să fie realizate lucrări absolut critice. Nerealizarea acestor lucrări a dus, de fapt, la victime şi la tragedii în ultimii ani de zile.
Proiectul de lege privind protecția contra inundațiilor poate fi consultat pe site-ul Camerei Deputaților, iar ministerul de resort a confirmat public depunerea lui ca parte a angajamentelor din PNRR (arhivat aici).
