Este adevărat că două milioane de voturi au fost considerate nule în primul tur al prezidențialelor în favoarea Dianei Șoșoacă? Nu, nu este adevărat: conform rezultatelor scrutinului din 24 noiembrie au fost numărate mai puțin de 230.000 de voturi nule. De asemenea, afirmația europarlamentarei de extremă dreapta este speculativă, dat fiind faptul că nu a fost admisă pe listă.
Afirmația a apărut într-un videoclip pe TikTok (arhivat aici), pe 25 noiembrie 2024, cu descrierea:
Felicitări Români - Diaspora! 2 milioane de voturi anulate pentru DIANA! La parlamentare pe 1 decembrie. VOT S.O.S. ROMÂNIA
Așa arăta postarea de pe TikTok în momentul redactării acestui material:
(Sursa: captură de ecran TikTok, făcută miercuri, 27 noiembrie 2024, ora 6:40 EET)
Conform rezultatelor scrutinului din primul tur prezidențial din 24 noiembrrie, raportat de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), au fost 223.132 voturi anulate, un număr mult mai mic decât cele două milioane de voturi vehiculate de Diana Șoșoacă. De asemenea, motivele pentru care unii votanți își anulează buletinul de vot poate fi din diverse motive (protest față de lista de candidați, apatie politică, amuzament, sau altele). Nu se poate afla cu certitudine motivul exact pentru care fiecare dintre acești votanți și-au anulat votul. (link arhivat aici și aici)
Într-o decizie definitivă, pe 5 octombrie 2024, judecătorii Curții Constituționale au respins candidatura Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale. Declarațiile europarlamentarei de extremă dreapta, o adeptă a teoriilor conspiraționiste, care a pledat pentru pericolele vaccinului anti-COVID, sunt printre motivele pentru care magistrații CCR au respins candidatura Dianei Șoșoacă. (linkuri arhivate aici și aici). Concret, declarațiile acesteia arată o lipsă de atașament față de Constituție (link arhivat aici). După ce a fost eliminată din cursa electorală ca urmare a acestei decizii definitive a Curţii Constituţionale, Diana Șoșoacă a depus încă un dosar de candidatură, cu puţin timp înainte de expirarea termenului. Însă, Biroul Electoral Central (BEC) a respins ca inadmisibilă această a doua candidatură. (link arhivat aici)
Afirmația lui Șoșoacă cu privire la posibilitatea de a deveni președintele României din turul I al prezidențialelor este o simplă speculație. Pentru ca un candidat la prezidențiale să câștige detașat din turul I, acesta sau aceasta ar avea nevoie de o majoritate de 50% +1 din totalul voturilor exprimate (link arhivat aici). Dacă Șoșoacă ar fi fost lăsată să candideze, configurația rezultatelor și prezența la vot ar fi fost diferită, cât și opțiunile politice ale alegătorilor ar fi putut fi complet diferite. În plus, ea presupune, de asemenea, că toate voturile anulate ar fi fost exprimate în favoarea sa, dacă i s-ar fi permis să candideze la președinție, un lucru care nu poate fi verificat.
În afară de primele alegeri prezidențiale, din 1990, imediat după căderea comunismului, când Ion Iliescu a câștigat din primul tur, nu a mai existat niciun candidat în istoria alegerilor post-decembriste, care să reușească să câștige alegerile din primul tur al prezidențialelor. În special în acest an, când peisajul politic românesc este extrem de divers, de împărțit și de polarizat între partidele democratice și cele suveraniste, cu un filon de extremă dreapta. Având în vedere că în primul tur au existat 14 candidați ar fi fost puțin probabil ca unul dintre ei să câștige din primul tur. (link arhivat aici și aici).
