Este adevărat că distribuția de gaz a E.ON România a intrat în portofoliul unei firme ungurești? Nu, nu este adevărat: pe 16 decembrie 2024, MVM Group, compania energetică a statului maghiar, a anunțat că achiziționează un pachet majoritar de acțiuni al E.ON Energie România (68%), printre principalii furnizori de energie din țară. Însă această tranzacție nu a fost finalizată, urmând să fie aprobată de statul român.
Afirmația a apărut într-un videoclip publicat pe TikTok (arhivat aici) pe 29 decembrie 2024. Vorbitoarea a afirmat:
Distribuția de gaz E.ON va intra în portofoliul unei firme ungurești. Tranzacția e făcută, e parafată.
Așa arăta postarea pe TikTok la momentul redactării acestui material:
(Sursa: captură de ecran TikTok făcută vineri, 10 ianuarie 2025, la ora 6:45 EET)
MVM și E.ON au ajuns la un acord pentru vânzarea și cumpărarea activității E.ON în România. Conform acordului, MVM va achiziționa cota de 68% deținută de E.ON în E.ON Energie România și cota de 98% deținută de E.ON Asist Complet, conform unui comunicat de presă comun, publicat în data de 16 decembrie 2024 de către MVM și E.ON (arhivat aici și aici).
MVM Group este o companie deținută și controlată de guvernul maghiar în proporție de 100% (arhivat aici), în timp ce E.ON Energie România, membră a grupului german E.ON, este unul dintre cei mai mari furnizori de gaze și electricitate din România, cu un portofoliu de circa 3,4 milioane clienți.
Dacă această tranzacție va fi finalizată, grupul maghiar va avea acces la gazele extrase în România, inclusiv din Marea Neagră, dar în același timp va putea vinde pe piața românească gazul rusesc, pe care îl importă în prezent prin Serbia și Ucraina. Deși tranzacția a fost aprobată și confirmată de către ambele companii, ea nu poate fi finalizată până nu o aprobă statul român.
Într-un comunicat de presă ulterior, din data de 15 ianuarie 2025, Ministerul Energiei a sesizat Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe în legătură cu intenția MVM Grup de a achiziționa E.ON Energie România. În urma unei analize riguroase, Ministerul Energiei a identificat multiple teme de analiză aprofundată privind impactul posibilei tranzacții asupra securității naționale a României. Acestea sunt: legături cu Federația Rusă, riscul cedării ulterioare a acțiunilor E.ON Energie către entități din afara UE, riscuri asupra datelor companiei și a datelor cu caracter personal ale peste 3 milioane de utilizatori, probleme de transparență a cumpărătorului, conflictul cu strategiile energetice naționale (arhivat aici).
Potrivit Ministerului Energiei, tranzacția pune probleme de securitate, „prin potențialul său de a submina independența energetică a României şi de a favoriza influențele externe ostile Uniunii Europene". Ministerul Energiei precizează că sesizarea CEISD e o acțiune legitimă, prevăzută de legislația națională și europeană, care nu afectează libertatea economică, conform Europa Liberă (arhivat aici).
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat în 3 ianuarie 2025 pentru postul DIGI24 că Ministerul Energiei a "pregătit un punct de vedere de 100 de pagini, cu foarte multe argumente din sectorul energetic, legate de compania din Ungaria care a depus această ofertă" (arhivat aici). Despre procesul de aprobare, Burduja a mai declarat:
Întâi, se întrunește Comisia de Examinare a Investițiilor Străine Directe (CEISD) (...) în următoarea perioadă. Va decide dacă sesizează CSAT-ul (Consiliul Suprem de Apărare a Țării n.r.), legea îi permite să o facă, și va da un verdict, care poate fi pozitiv sau negativ. Ce trebuie să știe românii și, în special clienții E.ON Furnizare, este că ei rămân clienții E.ON Furnizare. (...) Nu e o chestiune de azi pe mâine, e o chestiune de analiză, de luni de zile, după parcurgerea tuturor pașilor, și eu sunt convins că în CEISD și în CSAT, dacă va fi cazul, interesul românilor va prima.
Finalizarea tranzacției este condiționată de obținerea aprobărilor necesare din partea autorităților competente. Cele două companii nu au dezvăluit valoarea tranzacției, care ar urma să fie finalizată în anul 2025, conform DIGI 24 (arhivat aici). De asemenea, dacă s-ar concretiza tranzacția, acest lucru nu înseamnă că Ungaria va controla piața de energie din România, ci este doar rezultatul pieței libere.
