Este adevărat că președintele României și actualul Guvern lucrează la o lege care să interzică votul românilor din diaspora? Nu, nu este adevărat: măsurile existente, stabilite prin legislația națională pentru un proces electoral prietenos în afara țării, precum votul prin corespondență și organizarea secțiilor de votare, rămân valabile.
Afirmația a apărut într-un videoclip pe TikTok (arhivat aici), publicat pe 9 decembrie 2024, cu descrierea:
Președintele României și actualul guvern lucrează la o nouă ordonanță de urgență prin care va interzice ca români din afara țării să-și poată exprima dreptul la vot. Vor fi nevoiți să se întoarcă în România, unde au mutația, pentru a putea vota la următoarele alegeri, această ordonanță va intra în vigoare în următoarele zile.
Vorbitorul a mai adăugat: „CENZURA" și „POPORUL ROMÂN CAPTIV ÎN PROPRIA ȚARĂ"
Așa arăta postarea de pe TikTok în momentul redactării acestui material.
(Sursa: captură de ecran TikTok, făcută luni, 6 ianuarie 2025, ora 12:55 EET)
Dreptul de vot al cetățenilor români aflați în străinătate este reglementat de legislația națională relevantă (arhivat aici), care le garantează posibilitatea de a participa la alegeri, indiferent de locul în care trăiesc. Mai exact, este vorba de Legea 370/2004 pentru alegerile prezidențiale (arhivat aici) și Legea 208/2015 pentru alegerile parlamentare (arhivat aici), care reglementează drepturile românilor din diaspora.
Astfel, românii din diaspora au dreptul de a vota în alegerile prezidențiale, parlamentare, europarlamentare și în cadrul referendumurilor naționale. Procesul electoral este adaptat pentru a facilita exercitarea acestui drept, cu opțiuni de vot la secțiile din străinătate și, în anumite cazuri, prin corespondență.
Pentru a asigura accesul românilor la vot, autoritățile române organizează secții de votare (arhivat aici) în ambasade, consulate și alte locații desemnate, în funcție de numărul de cetățeni români din regiunea respectivă. Perioada de votare este adesea extinsă (arhivat aici), mai ales în cazul alegerilor prezidențiale și parlamentare, iar în unele cazuri, procesul de vot se desfășoară pe mai multe zile, cum a fost și cazul recentelor alegeri parlamentare, de pe 1 decembrie 2024 (arhivat aici). Atunci, cetățenii români din țară au avut la dispoziție o singură zi, iar în diaspora două (arhivat aici) pentru a vota membrii Camerei Deputaților, precum și pe cei ai Senatului.
De asemenea, românii din străinătate care au nevoie să voteze fără să se deplaseze la o secție pot opta pentru votul prin corespondență (arhivat aici) - o opțiune disponibilă celor care se înregistrează în prealabil (arhivat aici) pe platforma Autorității Electorale Permanente (AEP), instituția care supraveghează bunul demers al proceselor electorale. Această opțiune este o dovadă că legislația electorală din România evoluează și în beneficiul cetățenilor din străinătate, întrucât a luat naștere în vederea alegerilor parlamentare din 2016 (arhivat aici), după ce turul prezidențial din 2014 fusese marcat de aglomerație și gaze lacrimogene pentru cetățenii români din diaspora (arhivat aici).
Dificultățile logistice există în continuare, mai ales în țările cu o comunitate locală românească mare, iar de-a lungul timpului, au existat critici legate de numărul insuficient de secții de votare (arhivat aici) sau de limitarea timpului de vot, însă autoritățile române lucrează la îmbunătățirea proceselor. Astfel, nu există dovezi că noul Guvern sau președintele în funcție, Klaus Iohannis, plănuiesc să propună o ordonanță care să destabilizeze toate progresele făcute pentru un proces electoral mai simplu, pentru românii din străinătate. De asemenea, o căutare pe Google în acest sens (arhivat aici) din 6 ianuarie 2025, care a inclus cuvinte cheie precum „ordonanță", „interzice", „vot", „străinătate" nu a ilustrat anunțuri oficiale care să susțină această afirmație.
