Este adevărat că în Rusia și alte state membre BRICS sunt accesibile mai multe platforme sociale și surse media decât în restul Europei, care cenzurează platforme precum Facebook, YouTube și TikTok? Nu, nu este adevărat: Facebook este interzis în Rusia și China, care au emis constant legi pentru controlul media.
Afirmația a apărut într-un video (arhivat aici), publicat pe Tiktok în 20 ianuarie 2025 și având descrierea "Cenzură mai mare în vest decât în est". Vorbitorul spune:
Acum o lună, Pavel Durov ne-a anunțat că a trebuit să restricționeze presă rusească în Europa, în timp ce presa europeană nu este deloc restricționată pe teritoriul Federației Ruse. Cu alte cuvinte, mai multă presă este accesibilă în acest moment în Rusia decât este accesibilă în Europa.
Acesta continuă:
Totul a culminat în materie de cenzură cu TikTok-ul, ajungându-se din nou în paradigma cenzurării unei întregi rețele sociale, TikTok-ul, astfel încât am ajuns în situația paradoxală ca, pentru câteva ore, ieri, pe 19 ianuarie, toată lumea aceasta civilizată să asiste la faptul că TikTok-ul nu era accesibil în Statele Unite, în timp ce Meta, Facebook-ul, Instagram-ul și YouTube-ul erau accesibile în lumea BRICS. Ca și concluzie, am ajuns în situația în care, în lumea civilizată, avem parte de mai multă cenzură și de mai multă restrângere a libertății de exprimare.
Așa arăta postarea la momentul redactării acestui material:
(Sursa: captură de ecran TikTok făcută joi 23 ianuarie 13:58:42 2025 UTC)
Exemplele date de vorbitor sunt răstălmăcite pentru a se potrivi afirmației sale. Acesta menționează "cenzurarea" TikTok în SUA pe 19 ianuarie 2025, însă aceasta a fost o întrerupere voluntară și a durat o zi, fiind legată de cerința autorităților americane ca un pachet majoritar de acțiuni să fie deținut de o companie americană (arhivat aici). Un ordin emis de președintele Donald Trump în 20 ianuarie 2025 prelungește termenul pentru îndeplinirea acestei cerințe până la 5 aprilie 2025 (arhivat aici). Nu există o conexiune directă între aceste negocieri și cenzura anumitor platforme media în alte țări.
Rusia este cunoscută pentru cenzura sa generalizată pe internet (arhivat aici), documentată atât de organizații internaționale precum Reporteri fără Frontiere și Freedom House, cât și de mass-media internațională (link-uri de arhivă aici și aici). În 2022, Rusia a emis o lege care a interzis Meta pe teritoriul său (arhivat aici) și, în 2024, legea RuNet care interzice site-urile web care promovează VPN-urile sau oferă informații despre acestea (arhivat aici). În plus, în noiembrie 2023, Curtea Supremă din Rusia a numit „mișcarea internațională LGBT" drept organizație extremistă (arhivat aici), ceea ce a facilitat blocarea site-urilor web, eliminarea conținutului și deschiderea de dosare penale împotriva celor care împărtășesc conținut online care ar putea fi interpretat drept pro-LGBT+.
Potrivit Freedom House, scorul Rusiei privind libertatea internetului în 2024 a fost de 20/ 100, respectiv "not free" (nu este liber) pentru că multiple site-uri și rețele sociale sunt interzise sau frecvent restricționate.
China, un alt stat membru BRICS, este, de asemenea, cunoscut pentru utilizarea cenzurii online, prin intermediul unor organisme de stat precum Comisia centrală pentru afaceri în spațiul cibernetic sau prin unități ale poliției cibernetice (arhivat aici). Un raport al Citizen Lab din 2023 (arhivat aici) a dezvăluit că în China există peste 66.000 de reguli ce controlează motoarele de căutare online. În 2024, autoritățile chineze au propus ca fiecare persoană să aibă un certificat digital unic prin care să acceseze internetul (arhivat aici), ceea ce ar putea permite autorităților să controleze activitatea online a utilizatorilor.
Conform Freedom House, scorul Chinei privind libertatea internetului în 2024 a fost de 9/ 100, respectiv "not free" (nu este liber).
Și în România au existat controverse care au dus la anularea alegerilor prezidențiale din 2024 după creșterea fulminantă a popularității pe TikTok și Telegram a candidatului independent Călin Georgescu (arhivat aici), care a declarat că a folosit zero fonduri în activitățile de promovare online (arhivat aici). Însă documente declasificate de președintele României Klaus Iohannis (arhivat aici), mai multe anchete media și date obținute de procurori, au indicat faptul că promovarea pe social media a lui Georgescu a fost finanțată și sprijinită atât din țară, cât și din surse netransparente din străinătate (link-uri de arhivă aici, aici și aici). Din cauza acestei situații, Parlamentul European a cerut explicații din partea TikTok (arhivat aici), însă nu există dovezi că aceste acțiuni sunt făcute în scopul cenzurării unor platforme.
