Este adevărat că o parte din salariile și pensiile românilor, inclusiv ale celor din diaspora, va fi direcționată către fondul de ajutor pentru Ucraina? Nu, nu este adevărat: noul program de guvernare nu prevede nicio reducere salarială în favoarea Ucrainei, iar guvernul nu poate redirecționa nici veniturile angajaților din mediul privat, nici cele ale românilor din diaspora către o cauză.
Afirmația a apărut într-un videoclip (arhivat aici) publicat pe TikTok în 16 iunie 2025, cu titlul suprapus imaginilor "furt pe față". Vorbitorul din clip spune:
O parte din salariile și pensiile românilor, inclusiv ale celor din diaspora, vor fi direcționate către Fondul de Ajutor pentru Ucraina.
Așa arăta postarea pe TikTok la momentul redactării acestui material:
(Sursa: captură de ecran TikTok făcută luni, 30 iunie 2025, la ora 14:29 EET)
Programul de guvernare al noului guvern Ilie Bolojan (arhivat aici), învestit în funcție în 23 iunie 2025 și care acoperă perioada 2025-2028, este planul de măsuri asumat de premier și cabinetul său în toate domeniile de interes ale statului, inclusiv apărare și economie. Acest program, publicat pe site-ul Guvernului, nu prevede nicio redirecționare a unui procent din salarii și pensii către Ucraina. Măsurile pe care le urmărește noul guvern sunt reducerea deficitului de 9% din PIB prin reducerea cheltuielilor publice, întărirea capacității statului de a colecta taxe și impozite, combaterea evaziunii fiscale, renunțarea la privilegii fiscale precum neplata asigurării de sănătate la pensiile mari, și prioritizarea investițiilor față de programele de sprijin social.
În ceea ce privește poziționarea față de Ucraina, programul de guvernare explică în ce fel va sprijini România țara vecină:
"Creșterea graduală a cheltuielilor/ investițiilor de apărare cu până la 5% din PIB conform evoluțiilor mediului de securitate și deciziilor la nivelul NATO și UE - din care 3,5% din PIB pentru cheltuieli de bază în apărare și 1,5% pentru cheltuieli conexe și investiții cu impact mai larg în domeniul apărării."
Aceleași procente au fost confirmate în 25 iunie 2025 de statele membre NATO la Summitul de la Haga (arhivat aici):
"Aliații sunt de acord că acest angajament de 5% va cuprinde două categorii esențiale de investiții în apărare. Aliații vor aloca anual cel puțin 3,5% din PIB, pe baza definiției convenite a cheltuielilor NATO pentru apărare până în 2035, pentru a acoperi nevoile de bază ale apărării și pentru a îndeplini Obiectivele NATO privind Capacitățile. Aliații sunt de acord să prezinte planuri anuale care să prezinte o cale credibilă și incrementală pentru atingerea acestui obiectiv. Iar Aliații vor contribui anual cu până la 1,5% din PIB, printre altele, pentru a proteja infrastructura noastră critică, a apăra rețelele noastre, a asigura pregătirea și reziliența civilă, a declanșa inovația și a consolida baza noastră industrială de apărare."
Aceste procente sunt investite de fiecare stat în primul rând în apărarea proprie și în dezvoltarea propriilor capacități militare, abia apoi existând posibilitatea sprijinirii Ucrainei.
"Aliații își reafirmă angajamentele suverane durabile de a oferi sprijin Ucrainei, a cărei securitate contribuie la a noastră și, în acest scop, vor include contribuții directe către apărarea Ucrainei și industria sa de apărare la calcularea cheltuielilor de apărare ale Aliaților."
Banii, însă, vor fi alocați din bugetele de apărare ale statelor membre, nu din salariile și pensiile cetățenilor.
Totodată, încă de la începutul războiului din Ucraina, fiecare țară a UE s-a angajat să contribuie la sprijinirea armatei Ucrainei prin intermediul Instrumentului European pentru Pace (EPF) (arhivat aici), care este calculat pe baza venitului național brut al fiecărei țări. Pentru România, acest sprijin a fost calculat la aproximativ 2,02% în 2025, dar țara a întârziat plata contribuției pe fondul turbulențelor politice cauzate de alegerile prezidențiale amânate și de demisia fostului premier Marcel Ciolacu (arhivat aici).
La sfârșitul lunii mai, România a retras banii (aproximativ 95 de milioane de lei) din Fondul de Rezervă al Guvernului (arhivat aici). Nu există nicio dovadă că acest lucru afectează salariile sau pensiile românilor, niciun proiect de lege care să indice o astfel de măsură și nicio știre în mass-media pe această temă.
Totodată, clipul prezintă semne că ar fi fost generat artificial. Vorbitorul din clip nu este o persoană publică identificabilă - deși există o asemănare vagă cu liderul AUR George Simion, care este etichetat în caption -, iar steagurile din fundal nu par a avea textura unor obiecte reale. Clipul se înscrie într-o serie de videoclipuri TikTok similare, generate cu AI, în care persoane care par a fi politicieni anunță măsuri alarmante care vizează populația (arhivat aici).
