A încercat Parlamentul European să anuleze suveranitatea constituțională a statelor membre, ducând astfel la pierderea suveranității României și a altor țări? Nu, nu e adevărat: votul, care a avut loc pe 21 noiembrie 2023, a urmărit formalizarea principiului supremației dreptului UE - principiu care a fost pus în aplicare de ani de zile. Scopul este ca legislația UE să primeze atunci când apar contradicții între aceasta și legislațiile naționale în fața Curții de Justiție a UE.
Afirmația a apărut într-un clip publicat pe TikTok în 21 noiembrie 2023 (arhivat aici), cu titlul:
Atentie! S-a votat!
Așa arăta postarea pe TikTok, la momentul redactării acestui material:
(Sursă: captură de ecran TikTok făcută joi, 23 noiembrie 2023, 10:35:41 UTC)
În videoclip, vorbitorul susține că în timpul sesiunii plenare pentru 2023 a Parlamentului European (arhivată aici), desfășurată între 20 - 23 noiembrie, parlamentarii au votat un raport. Conform acestuia, prin raportul adoptat "suveranitatea constituției, suveranitatea legii unui stat membru al Uniunii Europene este, pur și simplu, pusă la pământ". În realitate, în ziua respectivă, Parlamentul European a votat o rezoluție (arhivată aici) legată de implementarea principiului supremației dreptului UE (2022/2143(INI)).
Principiul supremației dreptului UE (arhivat aici) a evoluat prin jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Această instanță soluționează litigiile juridice care implică instituții UE și guverne naționale, persoane sau organizații. Rolul său este de a interpreta legislația UE în mod consecvent, în toate țările membre. Prin urmare, efectul principiului precede votul din acest an și se bazează pe ideea că, acolo unde apare un conflict între un aspect al dreptului UE și un aspect al dreptului dintr-un stat membru, dreptul UE va prevala. Acest principiu nu este exprimat în mod explicit în tratatele UE; concret, este menționat doar în Declarația 17 referitoare la supremație (arhivată aici), atașată Tratatului de la Lisabona din 2007 (arhivat aici), care a acordat Uniunii Europene personalitate juridică completă, astfel încât să poată semna tratate internaționale.
Raportul votat de Parlamentul UE la 21 noiembrie 2023 recomandă ca, în cazul în care tratatele UE sunt revizuite, acestea să includă în mod clar principiul supremației dreptului UE (link de arhivă aici). Acest lucru ar evita conflictele și ar asigura „egalitatea cetățenilor în condițiile legii". Raportul sugerează, de asemenea, că instanțele naționale ar trebui să comunice eficient cu CJUE prin procedura de trimitere preliminară și solicită Comisiei Europene să respecte îndeaproape deciziile instanțelor naționale cu privire la supremația dreptului UE.
Potrivit paginii „Domenile în care acționează UE" a Comisiei (arhivată aici), UE poate opera numai în zonele specificate de statele membre prin tratatele UE. Statele membre au restricții privind implementarea legilor care prevalează asupra deciziilor UE, cu excepția cazului în care sunt autorizate în mod explicit de către UE, așa cum a explicat anterior Lead Stories. Statele membre mențin drepturi suverane, iar Constituția României rămâne legea supremă a țării, așa cum stipulează Articolul 2.
