Este adevărat că anunțul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) privind declararea mpox (variola maimuței) urgență de sănătate publică internațională înseamnă automat că urmează restricții și o nouă carantină, inclusiv în România? Nu, nu este adevărat: virusul este, momentan, cel mai activ în Africa, iar încadrarea sa ca urgență internațională vizează mobilizarea de fonduri pentru prevenție și vaccinare.
Afirmația a apărut într-un videoclip (arhivat aici) publicat pe TikTok în 15 august 2024, cu titlul "URGENT". Vorbitoarea din clip spune:
OMS a declarat variola maimuței o urgență publică de interes internațional. Știți ce vor? Știți bine, nu? Ei zic că vor izolarea virusului. (...) Acesta este primul pas în a ne închide. Urmează al doilea - declararea stării de urgență.
Așa arăta postarea pe TikTok la momentul redactării acestui material:
(Sursa: captură de ecran TikTok făcută vineri, 16 august 2024, la ora 08:52:38 UTC)
OMS a anunțat (arhivat aici) că mpox este o urgență de sănătate publică de interes internațional în 14 august 2024, după ce o nouă versiune a virusului s-a răspândit rapid în estul RDC (Republica Democrată Congo) și apare în mai multe țări vecine.
Un răspuns internațional coordonat este esențial pentru a opri această epidemie și a salva vieți -, a declarat șeful OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.
Măsura vine după ce CDC din Africa a declarat (arhivat aici) mpox o urgență de sănătate publică pe continent, pe 13 august. Mpox există în RDC de mai bine de un deceniu (arhivat aici), iar numărul de cazuri raportate în fiecare an a crescut constant în ultima perioadă. În 2023, cazurile raportate au crescut semnificativ și iar cele raportate în acest an au depășit totalul de anul trecut, cu peste 15.600 de cazuri și 537 de decese.
Măsura luată de OMS vizează accelerarea fabricării vaccinurilor (arhivat aici) și mobilizarea de fonduri pentru tratament, cercetare și prevenire.
OMS anticipează o nevoie imediată de finanțare inițială de 15 milioane USD pentru a sprijini activitățile de supraveghere, pregătire și răspuns. O evaluare a nevoilor este în curs de desfășurare la toate cele trei niveluri ale Organizației. Pentru a permite o extindere imediată, OMS a deblocat 1,45 milioane USD din Fondul de contingență al OMS pentru situații de urgență și ar putea fi necesar să deblocheze mai mult în zilele următoare. Organizația face apel la donatori să finanțeze întreaga amploare a nevoilor de răspuns la mpox -, se detaliază într-un comunicat de presă al OMS.
Nu se vorbește despre măsuri restrictive, în niciun caz în afara continentului african, iar OMS nu poate impune statelor astfel de restricții.
Mpox se transmite prin contactul apropiat cu o persoană infectată - inclusiv prin sex, contact piele la piele și vorbind sau respirând în apropierea persoanei bolnave. Virusul poate pătrunde în organism prin leziuni ale pielii, tractul respirator sau prin ochi, nas sau gură. De asemenea, se poate transmite prin atingerea obiectelor care au fost contaminate de virus, cum ar fi lenjeria de pat, de baie sau hainele. Mpox poate fi răspândit și de la animale infectate la oameni - de exemplu, de la maimuțe, șobolani sau veverițe.
În prezent, circulă două tulpini ale virusului (arhivat aici): "clada I" și "clada II", dintre care prima tulpină este cea care s-a răspândit în Africa și dincolo de continent în ultimele luni. În Europa, a fost detectat un singur caz anul acesta, în 15 august 2024, în Suedia, la o persoană care se întorsese din Africa (arhivat aici).
Conform Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, "mai multe cazuri de mpox importat ca urmare a cladei I a MPXV vor fi probabil raportate în UE/SEE și în alte țări".
În România, mpox a avut o răspândire limitată în 2022, când a fost identificat pentru prima dată un focar al cladei II - 47 de cazuri au fost raportate la momentul respectiv, dar niciunul nou din ianuarie 2023. Medicul infecționist Adrian Marinescu, director medical la Institutul de Boli Infecțioase Matei Balș din București, a declarat pentru Digi24 (arhivat aici) că mpox este „o boală care trebuie luată în calcul de lumea medicală", mai ales că noua cladă Ib „poate să pună probleme", însă nu este cazul unei panici generale sau a unor măsuri precum în timpul pandemiei de COVID-19.
