Fact Check: Tranzacțiile cash NU sunt interzise în România - Este o măsură temporară pentru companiile cu datorii la stat

Fact Check

  • de: Jurnaliștii Lead Stories
Fact Check: Tranzacțiile cash NU sunt interzise în România - Este o măsură temporară pentru companiile cu datorii la stat Fact Check: Tranzacțiile cash NU sunt interzise în România - Este o măsură temporară pentru companiile cu datorii la stat Context fals

Este adevărat că vor fi interzise tranzacțiile cash în România? Nu, nu este adevărat. Nu este nicio lege în dezbatere sau votată în acest sens, la momentul redactării acestui material. Este vorba despre o măsură propusă, care ar limita temporar încasările și plățile în numerar, pentru firmele care au popriri pe conturi.

Afirmația a apărut într-un videoclip publicat pe TikTok (arhivat aici) pe 2 august 2024, cu introducerea: „Se interzic banii cash. Nesimțitul de Ciolacu a trecut legea pe ascuns. Noaptea ca hoții." Vorbitorul mai spune în clip:

Credea că de data asta n-o să mai comentăm. Ministrul de finanțe a anunțat interzicerea banilor cash pentru cei cu datorii la stat. Ai datorii la stat? Gata, nu mai ai voie să încasezi sau să plătești cash. Este primul pas spre interzicerea banilor cash tuturor românilor.

În discurs, acesta a mai adăugat:

Această politică abuzivă este la fel ca restricțiile din timpul pandemiei. Niște abuzuri neconstituționale și complet împotriva tuturor românilor. Nu putem accepta așa ceva. (...) Banii cash înseamnă libertate.

Așa arăta un cadru din postarea de pe TikTok, la momentul redactării acestui material:

screenshot interzicere bani cash.jpg

(Sursa: captură de ecran TikTok făcută joi, 8 august 2024, ora 21:13)

Informațiile prezentate în clip sunt incorecte. Modificarea propusă în legislație pentru încasarea și plățile în numerar are în vedere firmele care au datorii la bugetul statului și care, astfel, au și popriri bancare. De asemenea, nicio lege nouă nu este dezbătută pe acest subiect. Amendamentele recente fac parte dintr-un proiect de modificare a Codului de procedură fiscală (arhivat aici), aflat în dezbatere la Ministerul Finanțelor.

Astfel, ca statul să-și recupereze banii mai repede, sunt propuse limite de numerar, între anumite plafoane.

Marile companii cu popriri pe conturi, ale căror datorii bugetare depășesc suma de 40.000 lei (8.000 euro), nu vor putea încasa sau face plăți mai mari de 5.000 lei (1.000 euro) pe zi.

Firmele mijlocii cu conturi poprite, ale căror datorii depășesc 20.000 lei (4.000 euro), vor putea încasa sau face plăți cash în limita a 2.500 lei (500 euro) pe zi.

Pentru întreprinderile mici cu datorii la stat (inclusiv persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, liber profesioniști) - inclusiv „persoanele fizice care desfășoară o profesie liberală sau exercită o activitate economică în mod independent" și care datorează mai mult de 10.000 lei (2.000 euro) la bugetul statului, tranzacțiile cash sunt limitate la un plafon zilnic de 1.000 lei (200 euro).

Potrivit modificărilor propuse din Codul de procedură fiscală, plafoanele vor rămâne valabile până când firmele și persoanele fizice care au activități independente își vor putea stinge datoriile.

Ministerul Finanțelor transmitea că, doar pentru 2023, Agenția Națională pentru Administrare Fiscală (ANAF) a calculat obligații fiscale datorate statului ce depășesc 10 miliarde de lei/ 2 miliarde euro (arhivat aici):

În 2023, inspectorii ANAF au efectuat 77.129 verificări fiscale și antifraudă (inspecții fiscale, controale antifraudă, verificări documentare) în cadrul cărora au identificat și recalculat obligații fiscale datorate bugetului de stat în cuantum de 10,62 miliarde lei, din care mai mult de jumătate reprezintă TVA.

Pe parcursul a trei ani - 2021-2023 - au fost poprite conturi din cauza obligațiilor bugetare restante care adună datorii în valoare de 51 miliarde lei/ peste 10 miliarde euro (arhivat aici). Din acestea, s-au încasat numai 7 miliarde lei, întrucât debitorii nu rulează banii prin conturi și apelează la tranzacții în numerar. Acesta este și motivul pentru care Ministerul Finanțelor urmărește măsuri mai stricte.

Aceasta nu este o măsură izolată, ci face parte dintr-o restructurare a felului în care operează ANAF, după cum a declarat ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, într-un comunicat al instituției (arhivat aici):

Raportul ANAF pe 2023 arată că abordarea a fost una constructivă, activitatea de control fiscal fiind ultima pârghie pentru realizarea conformării la declarare. Inspectorii au adoptat abordarea personalizată și progresivă a formelor și acțiunilor de control fiscal.

În 2024, noutatea este adusă de faptul că rezolvăm cele mai importante probleme legate de analiza volumelor mari de date, pentru obţinerea rezultatelor precise în timp util. Implementarea declarației SAF-T (n.r. un standard international folosit pentru transferul electronic de date intre contribuabili si autoritatile fiscale), a sistemului de facturare electronic, a sistemului caselor de marcat electronice, dar și a altor sisteme avansate de analiză, precum și integrarea acestora, va duce la optimizarea analizei de risc.

Astfel că, dacă modificările vor fi implementate, tranzacțiile cash nu vor fi interzise firmelor, ci le vor fi limitate, conform plafoanelor detaliate mai sus, până când datoriile la bugetul statului vor fi stinse.

Despre noi

International Fact-Checking Organization Meta Third-Party Fact Checker

Lead Stories este un site de fact-checking mereu în căutarea celor mai recente povești, imagini sau videoclipuri virale care sunt false, înșelătoare sau incorecte.
Ai văzut ceva? Spune-ne!.

Lead Stories este:


Cele mai citite

Cele mai recente

Distribuie părerea ta