Este adevărat că președintele României, Klaus Iohannis, premierul Marcel Ciolacu și alți lideri politici de la București au cerut mobilizarea rezerviștilor pentru desfășurarea unor exerciții militare cu scopul pregătirii intrării României în război de partea Ucrainei? Nu, nu este adevărat: președintele Iohannis a subliniat, într-un discurs din 10 aprilie 2024, importanța creșterii rezervei de personal militar, însă nu a anunțat o mobilizare, iar o serie de exerciții militare organizate de Ministerul Apărării în județele Brăila și Galați nu confirmă intrarea țării în război.
Afirmația a apărut într-un video (arhivat aici) publicat pe TikTok de utilizatorul @lupascunicola (arhivat aici) pe 9 aprilie 2024, cu titlul "Mesaj de interes național", în care senatoarea SOS România Diana Șoșoacă spune următoarele:
Sunt o grămadă de țări care refuză să se implice în acest război. Noroc cu România, proasta, care e condusă de niște nemernici trădători, care pun la picioarele unor trădători ai neamului această țară și acest popor. Cum e posibil să chemați rezerviștii la exerciții și antrenamente de mobilizare? Când s-a dat mobilizare de război?
Așa arăta postarea pe TikTok la momentul redactării acestui material:
(Sursa: Captură de ecran TikTok la data de 11 aprilie 2024 06:05:15 2024 UTC)
Din videoclip reiese că Șoșoacă adresează aceste întrebări Ministerului Apărării Naționale, președintelui Klaus Iohannis, prim-ministrului Marcel Ciolacu și președintelui Senatului Nicolae Ciucă.
Senatoarea de extremă-dreapta a făcut aceste afirmații în contextul organizării, în perioada 8-12 aprilie 2024, a exercițiului militar MOBEX BR-GL-24, care, conform unui comunicat al Ministerului Apărării Naționale (MApN) (arhivat aici), este destinat rezerviștilor „pentru verificarea stadiului pregătirii populației, economiei și teritoriului pentru apărare".
Exercițiul nu este primul de acest gen și nu reprezintă echivalentul unei mobilizări pentru război. Ministerul a completat:
Scopul MOBEX - care vizează, în medie, aproximativ zece județe anual - este verificarea modului de realizare a completării cu resurse umane și materiale a structurilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale, realizarea coeziunii între militarii în activitate și rezerviști, precum și instruirea specifică fiecărei arme.
Exerciții similare s-au mai desfășurat în cele două județe în 2011 (Galați), respectiv 2015 (Brăila), potrivit aceluiași comunicat.
În același timp, afirmația lui Șoșoacă despre mobilizarea rezerviștilor amintește de discuțiile din Parlament pe tema unui proiect de modificare a Legii nr. 446/ 2006 (arhivat aici) privind pregătirea populației pentru apărare, care urmărește creșterea numărului de rezerviști prin recrutarea voluntară de tineri care să completeze un stagiu de patru luni în armată. Proiectul prevede, în articolul 13 prim, că persoanele cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, cu domiciliul stabil în România, pot solicita MApN pregătirea voluntară timp de patru luni, după care pot rămâne în rezerva de militari a țării.
Președintele Klaus Iohannis a întărit și el, la evenimentul "România-NATO 20 de ani", care a avut loc pe 10 aprilie 2024 și care a marcat aniversarea integrării României în Alianța Nord-Atlantică, necesitatea consolidării rezervei de personal militar (arhivat aici):
Începând cu anul 2023, România a crescut de la 2% la 2,5% alocarea din PIB pentru Apărare, adică pentru înzestrarea Armatei României, pentru motivarea, instruirea și perfecționarea militarilor noștri și pentru a crește nivelul de interoperabilitate cu forțele aliate. În paralel, trebuie să intensificăm eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar, pentru a revitaliza industria națională de apărare și pentru a moderniza infrastructura de transport.
Însă nici acest proiect de lege, momentan neadoptat (și publicat pe site-ul MApN pentru consultare publică încă din iulie 2022 - arhivat aici), nici declarațiile președintelui Iohannis nu constituie o confirmare a mobilizării pentru război.
Mobilizarea parțială sau totală a forțelor armate române se poate realiza în conformitate cu Legea 355/ 2009 (arhivată aici) și cu Articolul 92 din Constituția României (arhivat aici).
Articolul 6 din Legea 355/ 2009 spune:
Parlamentul declară, prin hotărâre, în şedinţă comună, mobilizarea parţială, totală, demobilizarea sau, în exclusivitate, starea de război. Parlamentul aprobă sau respinge, anterior sau ulterior emiterii, după caz, decretul Preşedintelui României de declarare a mobilizării parţiale sau totale ori a demobilizării.
Lead Stories România a demontat în mod constant, în ultimii doi ani, afirmații false de pe TikTok cu privire la potențiala intrare a României în război, precum și dezinformări pe tema pandemiei și a războiului din Ucraina făcute de senatoarea Diana Șoșoacă.
